Linkuri accesibilitate

De ce agricultura ecologică nu prinde rădăcini în Moldova


Cerere pentru produsele bio există, dar clasificarea de „produs ecologic” este greu de obţinut şi pare să-i descurajeze pe producători.


Ce este agricultura eco? Dar bio? Ce criterii sunt folosite pentru a putea clasifica un produs agricol drept ecologic sau bio şi ce piaţă de desfacere au aceste produse, prin definiţie mai scumpe? Cerere pentru produse bio există, mai ales în Uniunea Europeană, iar semnarea unui acord de Liber Schimb ar putea deschide o piaţă atractivă pentru fermierii moldoveni. Dar clasificarea de „produs ecologic” este greu de obţinut şi pare să-i descurajeze pe producători. Datele Ministerului Agriculturii arată că în Republica Moldova doar 77 de producători agricoli au ales să crească produse ecologice. Diana Răileanu relatează:

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:33 0:00
Link direct

Fermierul Semion Plugaru din satul Bardar, Ialoveni, cultivă legume şi fructe ecologice din 2007. An de an, spune producătorul, îi vine tot mai greu să-şi întreţină afacerea. Pentru că utilizează tehnică ce nu dăunează mediului ambiant şi evită produsele chimice pentru fertilizarea solului, Semion Plugaru depune mai mult efort decât colegii săi ca să crească produse bio. Cu toate acestea, preţul la care este nevoit să-şi vândă marfa abia dacă îi acoperă cheltuielile:

„Dacă e ecologic, înseamnă că roada e mai mică, prin urmare şi profitul e mai mic, pe când cheltuielile sunt mai mari, pentru că munca depusă e mai mult manuală. La producţia tradiţională foloseşti erbicide, chimicale şi nu-i atât de mult lucru manual. Cred că ar trebui să aibă un preţ mai bun, dar la noi majoritatea oamenilor nu înţeleg ce înseamnă ecologic şi se uită doar la preţ, să fie mai ieftin. Dar că sunt otrăvitoare sau nu înţeleg abia după ce se calicesc. De anul acest am să fac producţie ”

Un alt motiv care descurajează fermierii să practice o agricultură eco, spune Semion Plugaru, ar fi şi lipsa unui sprijin adecvat din partea statului. Un program al Ministerului Agriculturii care prevedea subvenţionarea fermierilor care trec de la o agricultura tradiţională la cea ecologică, numită perioadă de coversiune, a fost stopat în urmă cu trei ani. De ce, am insistat să aflu de la şeful Serviciului producţie ecologică şi produse de origine de la Minister, Iurie Senic:

„În 2010 a fost introdus în Regulamentul de Subvenţionare ca pentru perioda de conversiune pentru subvenţii pentru primul an, al doilea şi al treilea an. Pentru primul an au fost preconizaţi 700 de lei la ha, pentru anul doi 400 de lei. Din cauza că s-a epuizat bugetul, nu erau bani, au fost stopate subvenţiile la producătorii agricoli.”

Iurie Senic sugerează că subvenţiile pentru agricultorii crescători de produse ecologice ar putea fi reluate după intrarea în vigoare a Acordurilor de Asociere şi cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Şi informarea insuficientă ar fi o piedică în calea agriculturii eco. De mai mulţi ani Asociaţia Obştească „Cutezătorul” din oraşul Făleşti îndeamnă agricultorii din regiune să crească produse ecologice. Directorul executiv al Asociaţiei, Vitalie Cimpoeş, observă că în raioane lipsesc specialişti care i-ar informa pe fermieri despre beneficiile unei agriculturi bio, dar şi despre greutăţile pe care le pot întâmpina:

„Nu ajung specialişti, nu peste tot sunt încurajaţi, susţinuţi, fermierii respectivi. Chiar în raioane şi primării nu sunt specialişti în domeniu care să poată acorda consultanţă, să poată da un sfat practic fermierilor, ce trebuie să facă, unde să se adreseze?”

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Securitatea Alimentelor ca un produs să fie clasificat drept ecologic agricultorul trebuie să verifice minuţios solul la toate tipurile de poluanţi. De asemenea, seminţele utilizate nu trebuie să fie modificate genetic. Deseori însă, din cauza cerinţelor stricte, producătorii agricoli renunţă să mai crească produse ecologice.
Previous Next

XS
SM
MD
LG