Cei nouă judecatori ai Curtii Supreme de Justitie din Statele Unite nu au la dispoziţia lor nici armate, nici poliţie şi nici bugete. Dar, pentru mai mult de două secole, judecatorii de la Curtea Suprema au vegheat asupra respectarii Constitutiei americane, ceea ce, nu de puţine ori, i-a aşezat împotriva dorinţelor preşedintilor americani, de la Thomas Jefferson pînă la Barack Obama. Cum reuşeste Curtea Suprema americamă să îşi păstreze independenta de factorul politic? Ar putea invăţa şi ţările în tranzitie spre democraţie ceva din experienta americana? Intr-un interviu în exclusivitate cu postul nostru de radio, acordat lui Brian Whitemore, preşedinta Curtii Supreme de Justiţie din Statele Unite, Elena Kagan, a raspuns acestor întrebari. Interviul a fost rezumat de Oana Serafim.
Corespondentul nostru a intrebat-o la început pe preşedinta Curtii Supreme de Justitie din Statele Unite cum a reusit aceasta instituţie să fie concepută ca o instanţă independentă? A fost vorba de înţelepciunea părinţilor fondatori ai Statelor Unite, sau a fost vorba si despre şansă, despre noroc
„Am avut noroc. Dar am avut si oameni care au demonstrat calităţile şi înţelepciunea ca să ne aducă unde ne aflam acum. Nici noi nu suntem perfecţi, există întotdeauna obstacole şi piedici şi e intotdeauna loc de mai mult pentru a crea un sistem pe domnia legii şi pe independenţa justiţiei. Au existat însă o serie întreaga de factori care au lucrat in favoarea Statelor Unite şi nu toate ţările au aceasta şansă. Asa că există lectii ce pot fi invăţate de la o ţara la alta, dar ele sunt limitate, pentru că fiecare ţară e diferită şi are tradiţii şi istorii diferite…”
„Dar, în Statele Unite, chiar înainte de revoluţie, exista aceasta dorinţă fermă de a crea un sistem juridic independent şi o societate bazată pe domnia legii. Este ceea ce Statele Unite au moştenit de la sistemul britanic. Si perioada revoluţionară a schimbat multe lucruri,
Cum se poate construi aceasta justitiţe independenta, a fost întrebarea corespondentului nostru, ştiind că in majoritatea ţărilor in tranzitie aceasta este problema cea mai dificil de rezolvat, de reformat?
„Este unul din marile mistere ale unui sistem juridic independent şi depinde foarte mult de cultura intregului sistem. Unul din primii nostri preşedinţi, Andrew Jackson, - preşedinte al Statelor Unite între 1929 şi 1937 - nu era foarte sigur ca ii plac prea mult tribunalele. Si el spunea, ei bine, tribunalul a decis, hai acum sa puna el in practica ceea ce e a decis”. Ideea era ca nu va mişca un deget ca să pună în practică decizia tribunalului. De fapt, intenţia era să faca tot ce poate pentru a nu pune in practică deciziile curtilor şi astfel să-şi piardă din însemnătate. Pentru ca, nici un tribunal nu are la dispoziţie o armată care să-i ducă la îndeplinire deciziile. Nu are nici putere asupra bugetului. Si asta este întrebarea cea mai importantă cum poate o decizie a unei instanţe să fie îndeplinită, sa fie pusă în practică. Si asta se poate numai daca alti actori ai întregului sistem şi oamenii, în general, ii respecta deciziile; şi se înţelege că şi dacă nu esti de acord cu ceva, sistemul poate funcţiona numai daca deciziile instanţelor se pun in aplicare. Altfel nu se poate…”
„E foarte greu pentru judecători să ramină cinstiţi cînd intreaga societate din jurul lor e coruptă. Nu cred că ştiu vreo ţara in care guvernul este corupt şi justiţia independeentă.”
Si de unde poate începe atunci constructia democratică, daca nu de la justitie, a fost întrebarea corespondentului nostru:
„Cred ca trebuie să meargă împreună, dar e foarte greu să îţi imaginezi o justitie care reuşeşte cumva sa rămînă incoruptibilă cind de jur impreujur e numai corupţie. Justiţia nu poate să rezolve problema numai ea, singură.”
Atunci ar putea fi măcar motorul schimbării ?
„Cred ca ar putea fi motorul, dar nu ştiu cum ar putea face asta justiţia de una singură, fără ajutor…”
Radio Europa Libera a intrebat-o pe preşedinta Curtii Supreme de Statele Unite, Elena Kagan, cum ar putea un judecator sa ramina cinstit într-o societate în care exista aşa numita „justiţie prin telefon”, in care cei la putere folosesc justiţia ca modalitate de a compromite si de a scapa de adversarii politici incomozi?
„Primul lucru care transpare din intrebarea dumneavoastra este ca un sistem in care exista domnia legii depinde de judecatori cinstiţi, dar el depinde si de procurori oneşti. Adica de acei oameni care nu intră în jocurile politice despre care vorbiti. Depinde si de legile care ar trebui să existe şi sa impiedice astfel de lucruri sa se intimple. Legile trebuie sa fie clare si simple, ca sa fie mai greu de manipulat cu ele şi să împiedice urmăririle penale „selective”. Asa ca un raspuns este ca legislaţia sa fie clara si fara formulări vagi astfel încit să nu lase loc de manipulări. Dar nu totul poate fi clar intr-un sistem juridic şi exista posibilitatea de a decide daca un anume set de legi se potriveste intr-o anume situaţie şi nu in alta. Ar putea exista si regulamente etice pentru procurori şi pentru judecatori, pentru ca aceştia sa nu aplice legea selectiv in funcţie de cine e la putere si cine te plateşte. Este esenţial ca legea sa fie una pentru toti.”
„E greu sa creezi un sistem independent de justiţie, dar merită! E un proces indelungat. E un proces care nu a luat sfîrşit în nici o ţară. Toti putem să ne perfecţionăm. Exista mereu obstacole şi piedici şi probleme pe care trebuie să le rezolvam. Dar eforturile continue de a cladi un sistem bazat pe domnia legii şi pe independenţa justitiei merită făcute pentru că vor fi in avantajul intregii societăţi. Libertatea, prosperitatea si stabilitatea unei societăţi chiar depind de asta !”
.. a declarat postului nostru de radio preşedinta Curtii Supreme din Statele Unite, Elena Kagan, care, înainte de a prelua această funcţie a lucrat in administraţia Obama ca procuror şef şi a fost decana Facultăţii de Drept de la Universitatea Harvard.
