Președintele georgian, Mihail Saakașvili spune că a încercat să evite războiul cu Rusia din 8 – 12 august 2008, propunând Moscovei ca Georgia să renunțe la planurile de aderare la NATO în schimbul ajutorului rusesc în Osetia de Sud și Abhazia. Serviciul central de știri al Europei Libere a pus împreună aceste declarații cu cele făcute tot în aceste zile de fostul președinte rus, Dmitri Medvedev.
Și Dmitri Medvedev, și Mihail Saakașvili au vorbit în interviuri preînregistrate la televiziunea georgiană Rustavi 2.
În interviu difuzat miercuri seara, președintele Georgiei a spus că oferta de abandonare a planurilor țării sale de aderare la NATO i-a fost făcută în februarie 2008 președintelui rus, Vladimir Putin, în timpul unui summit informal al CSI la Moscova: „Noi i-am spus că suntem gata să spunem nu alianței NATO”.
În cuvintele lui Saakașvili, Georgia dorea în schimb sprijinul Rusiei în republicile georgiene separatiste Osetia de Sud și Abhazia. Președintele georgian a povestit și care a fost răspunsul.
„Putin n-a stat pe gânduri nici o clipă. A zâmbit și a spus: noi nu schimbăm teritoriile voastre pe orientarea voastră geopolitică. A spus de fapt că: vom ciopârți teritoriul în orice caz”.
Saakașvili spune că i-a cerut lui Putin ajutor să aplaneze tensiunile în creștere la granița cu Osetia de Sud.
„I-am cerut să ne întâlnim și să discutăm. I-am spus că mai rău ca acum nu poate fi. I-am spus că au loc provocări și focuri în fiecare zi, sunt aduse arme. Situația este primejdioasă, mai rău nu se poate. Atunci m-a privit și a spus: și de data aceasta vă înșelați. Veți vedea că degrabă va fi mult, mult, mult mai rău”.
După părerea lui Saakașvili, războiul nu mai putea fi evitat și, dacă existase o cale, din punctul de vedere al Rusiei, aceasta se consumase mai înainte.
„Inevitabilitatea războiului georgiano-rus putea fi evitată numai cu o singură condiție care presupunea ca Georgia să fi devenit un stat eșuat și să fi acceptat cererile Rusiei nu în 2008, nu în 2007, dar începând cu 2004 sau chiar la sfârșitul lui 2003”, a mai spus Saakașvili, făcând aluzie la momentul venirii sale la putere în urma Revoluției Rozelor și anunțării cursului Georgiei către integrarea în NATO.
Războiul din august 2008 a început în noaptea de 7 spre 8 cu atacul forțelor georgiene în Osetia de Sud pe care Georgia o consideră parte a teritoriului său și s-a încheiat cinci zile mai târziu, după respingerea forțelor georgiene de către trupele ruse. Moscova a recunoscut ulterior independența ambelor regiuni separatiste georgiene.
Ordinul de intervenție a fost dat de Dmitri Medvedev, care-și schimbase între timp funcția cu Vladimir Putin, devenind președinte al Rusiei. Medvedev a declarat, marți, televiziunii Rustavi 2 că rămâne de aceeași părere ca în 2008.
„Vă voi spune următoarele: eu am luat această decizie, o consider singura corectă în acea situație concretă. Nu există nici o condiție pentru revizuirea acestei decizii. Ar fi pur și simplu o greșeală grosolană”.
Despre dorința Georgiei să devină membră a NATO, Medvedev a spus că Rusia nu poate saluta intrarea țării vecine într-un bloc militar ale cărui rachetele nucleare sunt ațintite asupra unor ținte aflate pe teritoriu rusesc.
„Aceasta este abordarea noastră națională. Voi o aveți pe a voastră. Dar Rusia, voi aminti, este o țară foarte mare, cu un arsenal nuclear imens – nu putem ignora acest lucru”.
Analista Elene Khoshtaria de la organizația „Asociații Reformelor din Georgia” spune că poziția Kremlinului exprimată de Medvedev ignoră și ea interesele Georgiei de a-și păstra integritatea teritorială și libertatea ei de alegere.
„Un al treilea mesaj important care conține chiar o amenințare directă la adresa întregii țări a fost că nu ne putem îndrepta către NATO. Chiar dacă am avea dreptul, trebuie să ținem cont că Rusiei nu-i place această alegere, iar Rusia este o țară mare, nucleară. Aceasta conține o amenințare foarte directă”, este de părere analista georgiană Elene Khoshtaria.
