Mai sunt doar câteva luni pina la summitul parteneriatului Estic de la Vilnius, de la sfirsitul lunii noiembrie. Corespondentul nostru la Bruxelles Rikard Jozwiak a intocmit o lista cu etapele in care se afla fiecare din cele 6 ţări cuprinse in acest program.
Moldova este considerată în acest moment elevul cel mai silitor şi cu cele mai promiţătoare rezultate, chiar daca abia a trecut printr-o criza politica destul de complicată. Luna trecută Chisinaul a terminat negocierile pentru acordul de asociere cu Uniunea Europeana şi care cimentează relaţia politica cu Bruxelles-ul. De asemenea Moldova a încheiat şi negocierile pentru Acordul de liber schimb aprofundat si cuprinzător. Se aşteaptă iniţierea acestui acord la summitul de la Vilnius. In luna octombrie, ţările comunitare vor analiza pregatirea Moldovei pentru ridicarea vizelor, plan ce ar putea fi si el semnat la Vilnius. Pasul urmator şi logic pentru Moldova va fi ca Uniunea sa o recunoască drept un potenţial candidat la aderare, asa cum sunt si Albania si Bosnia Herţegovina. Şansele unei extinderi a Uniunii sunt insă relativ scăzute, scrie corespondentul nostru, avind in vedere atit situaţia economică a uniunii cit si aşa numita „oboseală” resimţită după extinederea Uniunii catre centrul si estul Europei.
Georgia, este cea mai apropiată ca rezultate de Moldova cea „premiantă”. Si ea a incheiat negocierile pentru acordul de liber schimb aprofundat si cuprinzător şi are şi ea un plan de acţiuni pentru ridicarea vizelor. Dar Uniunea Europeana si mai ales Partidul Popular European, cel mai mare din parlamentul european, sunt ingrijorati de ceea ce poate fi numită „justiţia selectiva”, prin arestarea mai multor fosti demnitar şi inalti oficiali ai partidului presedintelui Mikail Saakaşvili, dupa alegerile cistigate in octombrie anul trecut de coaliţia Visul Georgian. Partidul preşedintelui Saakaşvili aparţine aceleaşi familii politice ca şi partidul popular european. Mai mult, in preambulul acordului de asociere cu Uniunea Europeana se scrie că Georgia apartine Europei Răsăritene ceea ce, din punct de vedere geografic, poate fi contestat. Este foarte posibil ca in actualele conditii, drumul Georgiei către Bruxelles să fie înţepenit.
Situaţia Armeniei seamana cu cea a Georgiei. Acordul de asociere cu Uniunea europeana şi cel de liber schimb aprofundat si cuprinzător urmează să fie semnate la Vilnius. Preambulul textului acordului nu specifica in cazul Armeniei vreo legatură cu identitatea europeana şi eludează şi istoria si valorile pe care Armenia le-ar împărtăşi cu Europa. In cazul Armeniei, Bruxelles-ul caută să convingă autorităţile de la Yerevan de a evita sa fie incluse in proiectul Kremlinului al Uniunii euro asiatice şi a uniunii vamale Rusia, Belarus, Kazahstan.
Vecina de la est a Moldovei, Ucraina este considerată la Bruxelles drept cea mai impredictibilă ţară a spaţiului post-sovietic. Deşi Kievul a ajuns cel mai departe cu acordul de asociere şi de liber schimb, care au fost iniţiate, chestiuni serioase rămîn in suspensie daca acordul va fi semnat la Vilnius sau, daca va fi semnat, dacă va fi si aprobat de partamentele celor 28 de ţări comunitare. Uniunea Europeana spune că vrea să vada mai multe rezultate în reforma politică şi mai cu seama în cea a justiţiei: cazul Iuliei Timoşenko atîrnă greu, iar data la care Kievul trebuie sa arate rezultate concrete în acest domeniu este luna octombrie. Iulia Timoşenko şi partidul său fac parte din familia popularilor europeni, la fel ca si partidul preşedintelui din Georgia. Popularii europeni sunt la putere in mai multe ţări importante ale Uniunii, printre care in Germania si Polonia, amindouă ţări ce urmaresc cu atenţie evolutiile din Ucraina şi pe cele legate de extindere. Pe de altă parte, in cazul Ucrainei exista multe voci, mai ales ale unor experti in strategii regionale, că odata ce Ucraina ar reintra in orbita de influenţă a Rusiei, şansele intregii regiuni de a se apropia de valorile europene ar scădea vertiginos.
Azerbaidjanul bogat in petrol nu are nici un fel de ambitii de a deveni membru al Uniunii Europene. Din punct de vedere economic si comercial, Azerbaidjanul nu pare să aştepte nimic de la Bruxelles, dar pare interesat să obţină un regim facilitat de vize cu Uniunea Europeana, adica exact cel pe care il are acum Moldova. Bruxelles-ul este interesat insa de o cooperare mai serioasa in domeniul energetic cu Baku-ul, deoarece consideră potenţialul energetic al Azerbaidjanului ca o şansă reală de a scăpa de dependenta Uniunii de hidrocarburile ruseşti.
In situatia cea mai proasta se afla Belarus. Nu exista nici o perspectivă de convorbiri pentru acorduri de asociere sau de comerţ liber şi nici măcar nu se ştie daca vreun reprezentant al Minskului va apărea la sumitul de la Vilnius. Ceea ce se ştie însă este ca Uniune Europeana a făcut un pas inainte catre Minsk în ultimul timp şi i-a permis ministrului de externe să călătorească la Bruxelles. Uniunea Europeana pusese, dupa violenţele şi prigoana impotriva opoziţiei din 2010, 200 de inalti oficiali de la Minsk pe o lista neagra a celor ce nu au voie să intre in spaţiul comunitar.
