Europa Liberă: Domnule Muşuc, aţi fost nominalizat printre cei cinci lideri comunişti de temut, ale căror portrete Ion Sturza s-a angajat să le trimită actualilor conducători, ca să ţină minte mereu că există un pericol. Aceasta vă flatează?
Eduard Muşuc: „Nu, eu cred că a fost o glumă. Noi avem un lider, el este preşedinte al partidului, domnul Vladimir Voronin, restul sunt aşa...fanteziile domnului Sturza”
Europa Liberă: Da, dar faptul că sunteţi printre cei cinci înseamnă că sunteţi un factor decizional în partid.
Eduard Muşuc: „Este părerea dlui Sturza. La noi în partid structura este mai complicată şi nu sunt cinci persoane. Este Comitetul executiv-politic, Comitetul central. Aşa la noi se aprobă decizii, la nivel de fracţiune, la nivel de comitet. Domnul Sturza cred că nu cunoaşte toate dedesubturile nici de aproape, toate dedesubturile din PCRM.”
Europa Liberă: Sau, dimpotrivă, este suficient de perspicace ca să facă mizele personale. I-aş da dreptate şi din cauza aceasta vreau să vă cer o părere referitoare la un subiect de actualitate. Armenia a făcut alegerea, rupe rândurile parteneriatului răsăritean. Ce atitudine aveţi dumneavoastră personal sau, eventual, grupul parlamentar al comuniştilor?
Eduard Muşuc: „Nu cunosc care sunt condiţiile de aderare a Armeniei la Uniunea Vamală, deoarece aici condiţiile contează. Uniunea Vamală este o structură, în primul rând, economică şi aici condiţiile de aderare sunt cele mai importante. Cred că dacă s-a decis din partea Armeniei aderarea la această structură, beneficiile pentru ţară sunt clare.”
Europa Liberă: Noi am făcut cu dumneavoastră un schimb de replici pe o reţea de socializare şi vreau să o audă şi ascultătorii. Dumneavoastră spuneţi că actuala administraţia de la Chişinău nu prea ţine cont de vocea poporului, eu v-am atras atenţia că, de fapt, administraţia Voronin a făcut alegerea eurointegrării. Cât de mult poate ţine cont sau cât de puţin poate ţine cont o guvernare, atunci când ia decizii de genul acesta? Că Armenia acuma n-a anunţat rezultatele unui sondaj, înainte de a face o alegere.
Eduard Muşuc: „Eu vreau să vă zic că sunt două lucruri diferite. Când s-a anunţat direcţia de mişcare înspre Europa, adică integrarea europeană, ea, în primul rând, a prevăzut modernizarea ţării, construirea Europei la noi acasă, în Moldova. Noi atunci n-am vorbit despre deja semnarea sau parafarea unor acorduri, unor documente care vor avea un impact juridic incontestabil.
Atunci când administraţia nu doar aprobă o decizie politică, dar deja îşi asumă responsabilităţi concrete care vor avea impacturi concrete, aici sigur că trebuie consultată populaţia. Deoarece aprobarea unui acord care practic prevede schimbarea statutului, inclusiv internaţional, al Republicii Moldova, sigur că, trebuie consultat cu populaţia, dar la noi, din păcate, s-a creat o situaţie când textul acesta nu l-a văzut nici deputaţii din Parlament, nemaivorbind despre cetăţenii Republicii Moldova care practic nu au acces nici la textul Acordului de Asociere, nici Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Şi eu cred că se procedează în mod absolut neeuropean, netransparent. Dacă guvernarea ascunde aceste detalii, sigur că aceste condiţii nu sunt în beneficiul Republicii Moldova. Înseamnă că are ce să ascundă.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi fi exact în aceeaşi situaţie dacă, de exemplu, aţi negocia un tratat de asociere cu Uniunea Euroasiatică. Probabil este condiţia negociatorilor?
Eduard Muşuc: „Nu sunt de acord cu dumneavoastră. Eu pot să vă spun părerea mea. De ce m-am referit la condiţiile Armeniei, în baza cărora Armenia aderă sau va adera la Uniunea Vamală. Eu sunt împotriva aderării, să o spunem aşa, doar din considerente politice, la Uniunea Vamală.
Această aderare trebuie foarte bine calculată. Sigur că beneficiile economice sunt clare, dar totuşi ele trebuie negociate, ele trebuie confirmate, ele trebuie să se conţină într-un document clar, Şi sigur că acest document trebuie discutat cu cetăţenii, cu populaţia şi sigur că trebuie solicitată poziţia cetăţenilor în acest sens, deoarece noi nu aderăm la o structură politică, adică nu vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, în cazul acesta, dar, în orice caz, anumite schimbări în politica economică vor avea loc.
De Uniunea Euroasiatică nu putem vorbi, deoarece, în momentul de faţă, o astfel de structură încă nu există. Există declaraţii şi intenţii care vizează perioada anilor 2015-2017, dar în ceea ce priveşte Uniunea Vamală, este o structură doar economică.”
Europa Liberă: Domnule Muşuc, dar în regulile de funcţionare a Uniunii Vamale oricum componenta politică este dominantă. Onişcenko niciodată nu este suficient de autonom ca să-l credem că, într-adevăr, nu-i place laptele belarus, la un moment dat, sau „Borjomi”-le georgian. CSI-ul a dovedit lucrul acesta cu prisosinţă, că nu există economie pură în spaţiul răsăritean... Şi atunci de ce să ne facem iluzii că Rusia ne va lăsa doar beneficii economice?
Eduard Muşuc: „Eu sunt de acord cu dumneavoastră, parţial. Dar aş zice: componenta politică există cât pe Est, atât şi pe Vest. Eu am fost acum o lună la Vilnius, am participat la o conferinţă internaţională şi acolo clar s-a declarat că practic semnarea, parafarea Acordului de Asociere este o decizie geopolitică, despre componenta economică şi socială deloc nu s-a vorbit. Practic s-a vorbit despre consecinţele geopolitice ale acestui Acord şi atât.
A propos, nici mie nu-mi place, de exemplu, poziţia dlui Onişcenko în mai multe chestiuni, nu-mi place ultima declaraţie care vizează calitatea vinurilor moldoveneşti. Eu cred că nu este corectă această poziţie. Vinurile noastre sunt de foarte înaltă calitate, lucru care s-a confirmat în mai multe ţări, unde producţia noastră a fost promovată cu succes.
Aici, eu cred, că noi trebuie să avem o poziţie foarte strictă şi foarte dură, deoarece nu trebuie să permitem cuiva să atace lucrurile care sunt practic incontestabile. Sunt convins şi m-am convins, de mai multe ori, fiind în mai multe ţări, cât în Est, atât şi în Vest, vinurile noastre sunt de foarte înaltă calitate şi nivelul de concurenţă este foarte înalt.”
Europa Liberă: Da şi atunci este foarte greu să vorbeşti cu Onişcenko, dacă el nu este autonom. Revenind totuşi la decizia pe care a luat-o cândva, de comun acord, Parlamentul şi decizia administraţiei Voronin. Spuneaţi că intenţia era să construim norme europene, baze europene acasă. Şi atunci cu aşa o bază unde mergi: în Răsărit sau spre Asfinţit?
Eduard Muşuc: „Noi suntem europeni prin definiţie. De aceea, când vorbim despre integrarea europeană, lucrul acesta prevede, în primul rând, modernizarea statului. Şi sigur că el, în primul rând, se referă la instituţiile democratice. Cum funcţionează la noi instanţele de judecată? Cum funcţionează Procuratura? Organele de forţă? Sunt sau nu garantate drepturile omului? În primul rând, lucrurile acestea, şi dacă vedeţi, astăzi corupţia, statul de drept, aceasta este problema cea mai mare a Republicii Moldova.
Şi iată aici cel mai mare efort trebuie întreprins ca în domeniul acesta să aibă loc modernizarea statului. Şi sigur că practica europeană şi nu doar a ţărilor din Europa trebuie luată în calcul. Sunt mai multe exemple destul de bune din Statele Unite care pot fi implementate la noi. Dar anume acest lucru s-a avut în vedere, atunci când noi am declarat această direcţie de mişcare, de integrare europeană. Ea şi astăzi este actuală, doar nu trebuie să se limiteze la declaraţii.”
Europa Liberă: Domnule Muşuc, dar acesta este şi esenţa întrebării mele. Pentru că faptul că s-a închis NIT-ul deranjează mai mult pe ambasadorul american şi nu pe ambasadorul belarus, faptul că există corupţie, iarăşi, deranjează mai mult Bruxelles-ul decât Kremlinul. Rogozin vine şi vede altceva decât corupţie şi închiderea NIT-ului. Despre aceasta este vorba.
Eduard Muşuc: „Sigur că sunt probleme. Republica Moldova trebuie să se orienteze foarte bine. Totuşi, vrem noi sau nu vrem, dar, în mare parte, interesul nostru economic se află spre Est. Eu sunt de acord cu dumneavoastră că pe Est există probleme în ceea ce priveşte funcţionarea instituţiilor democratice. Şi aici noi trebuie să luăm drept exemplu anume ţările europene, cum la dânşii funcţionează justiţia, cum la dânşii funcţionează procuratura. Cele mai bune practici să le luăm drept model şi să le implementăm la noi în ţară. Şi avem acest avantaj pe care nu-l au, de exemplu, alte ţări.
În ceea ce priveşte Uniunea Vamală, reiterez acelaşi lucru despre care am vorbit: este o structură doar economică. Noi nu vorbim despre o integrare politică în spaţiul estic. Noi vorbim despre beneficii economice pe care trebuie Republica Moldova să le aibă, inclusiv pentru ca să fie mai competitivă pe segmentul de Vest. Aceasta este strategia noastră. Şi, dacă aţi analizat declaraţiile noastre, noi, de fiecare dată, reiterăm şi punem în prim-plan interesul economic al Republicii Moldova, atunci când vorbim despre integrarea fie pe filiera estică, fie pe filiera vestică, occidentală.”
