Pe cine „înțeapă” și pe cine nu scumpirea poliţei de asigurare medicală obligatorie pentru 2014

Poliţa de asigurare medicală obligatorie pentru 2014 urmează să se scumpească. De ce şi cu ce efecte, dincolo de tristeţea pe care o presupune orice scumpire. O convorbire la această temă cu Ghenadie Ţurcanu, expert al Centrului de Politici şi Analize în Sănătate.


Europa Liberă: Aşadar, un nou proiect al Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2014 include scumpirea poliţei – lucru pe care cea mai mare parte a populaţiei – cel puţin la nivelul observaţiilor – îl află cu nervozitate şi evidentă insatisfacţie. De fapt, cu cât s-ar scumpi această poliţă, dacă proiectul va trece de guvern şi legislativ?

Ghenadie Ţurcanu: „Dacă analizăm atent proiectul de lege, atunci costul poliţei în sumă fixă se scumpeşte cu peste 700 de lei. Această scumpire, dacă o luăm în termeni monetari pentru unele pături ale populaţiei care trebuie să-şi procure poliţa în sumă fixă, care au nişte venituri mai reduse şi aceste persoane nu declară veniturile sale, s-ar putea spune că e mare. Însă statul are o politică de protejare totuşi a persoanelor vulnerabile şi pentru aceste persoane prima de asigurare este achitată de către stat. Persoanele care sînt neangajate, dar au venituri nedeclarate, sînt nevoite să-şi procure poliţa în sumă fixă. Şi aici intră şi cei care lucrează în sectorul agrar. Totuşi cunoaşteţi că legea le oferă în primele trei luni o reducere substanţială la procurarea poliţie.”

Europa Liberă: De fapt, cum justifică autorităţile această nouă scumpire şi de la ce realitate pornesc în acest exerciţiu nepopular?…

Ghenadie Ţurcanu: „De fapt scumpirile nu se produc anual. În 2004, când s-a început asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, primele de asigurare însumau 4%. Doar în 2007, 2008,. 2009 consecutiv poliţa s-a scumpit cu un procent anual. Din 2010 până în 2013 nu s-a produs nici o scumpire a poliţei. Cuantumul contribuţiilor era de 7%, deci 3,5% de la angajat şi 3,5% de la patron. Astfel, în această perioadă poliţa a fost îngheţată. Ceea ce se întâmpla anii aceştia era doar o indexare sau ceea ce oferea statul, cum costul poliţie se calculează în funcţie de salariul mediu pe economie, dacă salariu mediu creşte, chiar neesenţial, se producea şi o creştere a costului poliţei. Acum se scumpeşte pentru că este foarte necesar. Dacă nu ar creşte mărimea cotelor pentru asigurarea obligatorie de asistenţa medicală, sistemul sănătăţii s-ar confrunta cu foarte mari probleme. Sursele disponibile la fondurile de asigurare deja nu ajung ca să acopere toate serviciile care sunt în programul unic. Conform legislaţiei unele servicii trebuie să fie incluse în asigurări, servicii noi… de exemplu există legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dezabilităţi care prevede crearea serviciilor de intervenţie timpurie pentru copii încă din anul 2013, din acest an, şi aceste servicii nu au fost incluse pentru că nu existau bani în asigurări. Un alt compartiment care e foarte necesar e medicamentele compensate. Or, aici aveţi dreptate că populaţia nu prea simte. Marea problemă a Republicii Moldova este că din totalul cheltuielilor private pentru sănătate, mai mult de 2/3 sunt cheltuielile pentru medicamente. Şi lista medicamentelor care sunt incluse în asigurarea obligatorie de asistenţa medicale pentru compensare este foarte limitată. Dacă această lista s-ar mări treptat, atunci şi populaţia ar simţi mai bine acest lucru. Şi dacă Guvernul şi parlamentul vor accepta majorarea costului poliţei pentru anul 2014, atunci pentru a asigura o mai bună înţelegere şi cunoaştere a populaţiei, autorităţile trebuie să vină cu nişte explicaţii foarte clare. Că acele surse care se vor acumula suplimentar de la scumpirea poliţie cu un procent, de la 7 la 8% aşa cum se prevede în 2014, vor fi introduse suplimentar în lista medicamentelor compensate o serie de medicamente pentru tratamentul cutare şi cutare. La fel şi servicii noi. Trebuie de menţionat că este necesară şi majorarea salariilor lucrătorilor medicali. Astăzi salariul în medicină de prima categorie este de 825 de lei. Cunoaşteţi că există în funcţie legea cu privire la salarizare care prevede că salariul mediu minim trebuie să fie 1 mie de lei. Începând din iulie a acestui an. Astfel salariul din domeniul sănătăţii rămân în urmă de celelalte salarii. Dacă luăm şi situaţia precară din lipsa şi insuficienţa de cadre, în special din sectorul rural, pentru a motiva medicii să activeze neapărat trebuie majorat salariul. Iar pentru aceasta trebuie surse.”

Europa Liberă: Aţi remarcat că sistemul medical nu va putea funcţiona în deplina putere a cuvântului dacă nu se va face această majorare… E cumva şi din cauza solicitării mai masive a serviciilor medicale din partea populaţiei, pacienţilor să spunem aşa? Toată lumea spune, când e vorba de scumpiri, că sunt stringent necesare, dar e şi pentru că oamenii au devenit mai atenţi cu sănătatea lor şi solicită mai multă atenţie din partea medicilor?

Ghenadie Ţurcanu: „Da, evident. Chiar şi studiile au arătat că odată cu implementarea asigurării obligatorii de asistenţă medicală, accesul populaţiei la servii s-a îmbunătăţit. Chiar şi în condiţiile în care există unele nemulţumiri ale populaţiei de calitatea acestor servicii, dar asta este altă temă de discuţii. Dacă luăm în comparaţie cu ţările care fac parte din CSI, atunci Moldova care are una din cele mai joase alocaţii în sănătate pe cap de locuitor, în comparaţie de exemplu cu Armenia, Georgia, alte ţări, atunci accesul populaţiei la servicii în Moldova este mai înalt decât în alte ţări. Aceasta demonstrează că totuşi este o cerere mai mare a populaţiei la servicii.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, în timpul sovietic exista blestemul „să trăieşti numai cu salariul!”. Acum se pare că blestemul s-a completat cu fraza „şi să te lecuieşti numai cu poliţa”…Câtă dreptate au cei mulţi care că mai bine şi mai întâi s-ar face regulă în modul în care oamenii beneficiază sau nu de poliţă, ca abia pe urmă să se apuce de scumpiri?

Ghenadie Ţurcanu: „De fapt, există dovezi ştiinţifice demonstrate pe plan internaţional că un sistem de sănătate poate presta minimul de servicii necesare populaţiei atunci când în ţară se alocă pentru sănătate cel puţin 300 de dolari pe cap de locuitor. Moldova abia în ultimii ani a atins această cifră. Dar această cifră este minimală. Deci, cu aceşti 300 de dolari sistemul de sănătate poate oferi ceea ce avem astăzi şi nu putem face mai mult. Dacă aţi aduc Dvs. ca exemplu ceea ce vorbesc unii oameni, eu vă aduc exemplul ce spun austriecii. Austriecii, când se confruntă cu probleme de organizare a sistemului de sănătate la ei, spun: duceţi-vă la vecinii noştri, la unguri, şi vedeţi în ce condiţii şi cum se face acest lucru, pentru că alocaţiile sunt în Ungaria clar puţin mai mici, dar sunt destul de esenţiale. Aşa că nu putem lua aceasta ca o afirmaţie, sau ca un fapt dovedit. Sunt multe, foarte multe probleme în sistemul de sănătate care trebuie rezolvate.”

Europa Liberă: Totuşi ceea ce supără în legătură cu aceste scumpiri e că, deşi poliţa se scumpeşte, impresia e că serviciile care intră în această poliţă nu devin mai bune, nu devin mai multe… oamenii pleacă, oamenii compară, văd de exemplu că într-un stat european, dacă ai o asigurare în buzunar, îţi sunt asigurate toate serviciile… Ei văd, compară şi nu înţeleg de ce în Moldova poliţa acoperă atât de puţin.

Ghenadie Ţurcanu: „În ţările în care se află cetăţenii noştri, cota de asigurare este 12, 14, 16%. Noi acum aveam 7%, iar pentru anul viitor se planifică 8%. Păi, vă imaginaţi că dacă luăm din 16%, Moldova are jumătate din ce are o ţară. Dar dacă comparăm în termeni absoluţi, atunci la noi vor fi 8% din salariile care sunt în Republica Moldova. Nu ne putem compara cu ţările respective. Singurul lucru care este necesar ca această scumpire să se producă, trebuie de asigurat o expunere foarte clară cum şi pentru ce vor fi cheltuite aceste surse acumulate suplimentar. Dacă populaţiei i s-ar spune că anume atâtea medicamente vor fi introduse suplimentar.”

Europa Liberă: Dimpotrivă, lista medicamentelor compensate s-a redus, din câte se poate observa…

Ghenadie Ţurcanu: „Da, acest lucru s-a întâmplat în acest an. Clar că lucrul nu a fost atât de transparent şi transparenţa utilizării surselor trebuie de respectat întotdeauna când se vorbeşte de majorarea alocaţiilor de cheltuire a banilor.”