Dacă e sa înceapă, apoi chiar din facultate. Şefii de la Ministerul Educaţiei şi cel al Justiţiei au decis să invite specialişti din afară să verifice cum se face carte la facultăţile de drept din Moldova. Se prezumă că prost. Dacă aşa este, aflăm astăzi de la invitatul nostru special, Gheorghe Avornic, rector al Universităţii de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”.
Europa Liberă: Dle Avornic, dvs. aţi fondat acum câţiva ani o universitate care pregăteşte jurişti, adică şi jurişti, lumea spune că nu răi. Cum reuşiţi şi de ce, din punctul dvs. de vedere, nu reuşesc poate alte instituţii într-o măsură cel puţin similară?
Gheorghe Avornic: „Mi se pare o întrebare mai delicată şi nu ar fi etic ca eu să comentez asta.”
Europa Liberă: Care este cheia succesului ca să lansăm pe piaţă nişte jurişti buni…
Gheorghe Avornic: „Sunt mai multe puncte de reper. În primul rând trebuie să fie o echipă de profesionişti acei care îi pregătesc.”
Europa Liberă: Deci, în primul rând cadrele didactice pe care le antrenăm în acest proces…
Europa Liberă: Deci, colaborarea cu lumea externă…
Gheorghe Avornic: „Da, cu universităţile din afară. Pentru că în bordul de directori ai acestei organizaţii care este acreditată la ONU sunt peste o sută de universităţi dintre cele mai prestigioase de pe glob. Respectiv, apelăm şi în permanenţă avem invitaţi cadre didactice, profesori universitari din afară. Acesta este un aspect. Al doilea aspect după mine este o legătură dintre teorie şi practică. Învăţământul universitar ex-sovietic nu a fost rău, dar el a fost prea teoretizat. Din acest considerent specialiştii nu aveau o legătură cu practica. Ceea ce ne propunem noi este ca să fie în paralel: se fac studii teoretice, iar în paralel noi vrem ca copii, studenţii noştri să aibă şi anumite deprinderi practice chiar din anii de studenţie.”
Europa Liberă: Alte universităţi continuă cu stilul acesta sovietic: mai multă teorie şi puţină practică, din ceea de ce aveţi dvs. ştiinţă?
Gheorghe Avornic: „Eu cred că ar fi normal ca să răspundă fiecare pentru sine. Bineînţeles că dintr-o parte eu mă uit şi aş avea mari obiecţii faţă de alţii, dar nu este cazul şi nu este frumos ca eu să comentez.”
Europa Liberă: Deci, a treia cheie a succesului e legătura dintre teorie şi practică…
Gheorghe Avornic: „Plus la aceasta e nevoie de o bază materială adecvată. Trebuie să aibă studenţii toate condiţiile normale pentru studii. Absolut toate, începând de la auditorii, laboratoare, tehnică de calcul performantă, condiţii, săli de lectură, bibliotecă, adică tot ce înseamnă bază materială. Fără de aceasta nu este posibil să activăm. Ceea ce facem noi în ultimul timp în acest sens mi se pare destul de bine. Următorul succes este legat de relaţia cu toate organele de drept. Avem mai multe specialităţi, dar acum m-aţi întrebat de jurişti. Deci, e nevoie de o legătură directă cu organele de drept, începând cu Curtea Supremă de Justiţie, Consiliul Superior al magistraturii, procuratura Generală, Ministerul Justiţiei etc.
Europa Liberă: În sensul ca să fie un schimb de experienţă, sau ca să vină ei în faţă studenţilor?
Gheorghe Avornic: „Nu numai. În primul rând ca să avem şi practicieni în auditoriu. Dar şi ca studenţii noştri să meargă în aceste organe, în instanţele de judecată, la urmărire penală, să acorde asistenţă juridică în calitate de avocaţi… Apropo, noi suntem acei care am inventat Clinica Juridică, unde studenţii în anii de studii pot să acorde asistenţă alături de profesorii care practică avocatura, să acorde asistenţă juridică celor nevoiaşi gratis, ceea ce mi se pare un lucru nemaipomenit şi dă succese. Am putea organiza o emisiune specială numai pe această temă, fiindcă este rând la acest centru.”
Europa Liberă: Este foarte frumos ce ne povestiţi dvs. acum. Dar pe de altă parte, vice-ministrul justiţiei, Nicolae Eşanu, a fost citat de presă cu declaraţia, dacă a fost citat corect de presă, că învăţământul juridic în Republica Moldova e dezastruos. Cum din punctul dvs. de vedere s-a ajuns aici, daca împărtăşiţi fireşte punctul domniei sale de vedere?
Gheorghe Avornic: „Nu împărtăşesc deloc poziţia domnului Eşanu, dar nu aş vrea nici tare să o comentez. Este un drept la opinie al dumnealui. Eu am să vorbesc din punctul meu de vedere. Fiindcă este foarte uşor să spui că e dezastru, că e rău, că e greu, că nu e bine. Să critici e cel mai uşor. Domnul Eşanu este şi profesor universitar, chiar dacă nu a susţinut tezele, chiar dacă nu are gradele ştiinţifice şi didactice, are o perioadă foarte îndelungată în învăţământul juridic superior. Eu ştiu că un profesor la o facultate de drept universitară nu este doar jurist. El trebuie să fie şi pedagog. Şi dacă în ţară, că nu numai la drept acest lucru se întâmplă, noi avem o materie primă slabă, dacă copii vin nepregătiţi la noi la universitate, dacă au o medie foarte scăzută, sunt situaţii între situaţii, păi noi suntem acei care trebuie să punem suflet, să-i încurajăm. Şi dacă pui de sus până jos numai note negative şi îi numeşti cum vrei pe studenţii aceştia, mi se pare că este anti pedagogic, că nu e normal şi asta vorbeşte si despre tine ca profesor. În ajunul Zilei profesionale a profesorilor, eu aş vrea să-mi felicit toţi colegii şi aş vrea să vă spun că totul depinde în primul rând de ei. Că dacă ştii să convingi aceşti copii, chiar dacă sunt slabi, au note slabe, au venit nepregătiţi din şcoala medie de cultură generală, totul depinde de noi. Dacă pui suflet în ceea ce faci, roadele o să vină.”
Europa Liberă: Totuşi, dle Avornic, de unde s-au luat 19 universităţi, 10 de stat şi 9 private, care pregătesc inclusiv jurişti? Anul trecut la drept studiau 14 la suta din toţi studenţii moldoveni, sau ceva peste 14 mii de oameni. O armata întreaga. Vedeţi vreo problemă în numărul acesta imens de tineri la drept?
Gheorghe Avornic: „Nu văd. Sunt de acord că sunt prea multe pentru Republica Moldova. Sunt de acord că în unele instituţii nu ar trebui să fie facultăţi de drept, dar nu vreau să comentez la concret. Asta sunt organele abilitate care ar trebui să vadă: unde se pregătesc, cine îi pregăteşte. Sunt întrebări aici şi îi dau dreptate în asta domnului Eşanu. Dar nu eu trebuie să comentez lucrul acesta, că ar putea spune cineva că îmi fac reclamă. Sunt organe abilitate. Dacă nu dispun de bază materială, dacă nu dispun de cadre didactice, dacă nu au ceea ce e necesar pentru a pregăti jurişti, respectiv trebuie să le retragă licenţa, trebuie să le interzică activitatea aceasta şi atunci numărul lor sigur o să se micşoreze.”
Europa Liberă: Poate aceasta se intenţionează acum cu această evaluare? Dvs. cum înţelegeţi rostul aceste evaluări, care va începe la anul şi va începe cu facultăţile de drept?
Gheorghe Avornic: „Sunt absolut de acord. Susţin această idee. Iniţiativă ne aparţine. Nu este doar o iniţiativă din strategia care a fost elaborată de către Ministerul Justiţiei. Şi totul începe bineînţeles de la pregătirea profesională a juriştilor, de la facultăţile de drept. Şi că e pusă întrebarea la ordinea de zi cu privire la acreditare, eu o susţin şi este o idee foarte bună. Eu am o singură doleanţă: ca această acreditare să fie corectă, cinstită, să fie aceleaşi criterii, că a fost elaborată metodologia pentru toţi, indiferent de denumire, indiferent de persoane, indiferent de cei care sunt deja acreditaţi. Reguli unice şi punctaj corect şi corespunzător la ceea ce are instituţia şi facultatea respectivă.”
Europa Liberă: Corupţia din sistemul judecătoresc deja atât de mult a fost blamată, invocată, vorbită, fără schimbări mari, că se poate crea impresia că nu mai poate fi învinsă. Spuneţi-ne, vedeţi vreo măsură prin care s-ar putea asigura ca la aceste facultăţi să ajungă tineri fără cele mai mici îndoieli ca ar fi integri moral?
Gheorghe Avornic: „Este o întrebare destul de delicată şi nu ştiu dacă ar fi cineva capabil să răspundă la ea. Fiindcă corupţia nu există doar în Republica Moldova, inclusiv în cele mai dezvoltate ţări ale lumii, şi Germania, şi SUA…”
Europa Liberă: Fără îndoială. Şi probabil nu este justiţia singurul domeniu în care există corupţie, dar probabil e domeniul în care cel mai puţin ar trebui să existe pentru că să se dezvolte un stat. Totuşi, când auzim despre viitori judecători care provin aproape toţi din familii de judecători, pe lângă asta au afaceri de milioane în state străine, maşini şi case scumpe, înainte de a începe să muncească, trebuie să ne bucurăm, pentru că acced în profesie deja înstăriţi, sau să ne întristăm?
Gheorghe Avornic: „Nu cred că asta ar trebui să fie întrebarea la ordinea zilei: că dacă eu de exemplu sunt judecător, copilul meu să nu aibă dreptul să fie judecător. Eu aş pune altfel întrebarea: să fie verificaţi din toate punctele de vedere până a accede în această profesie, noi avem serviciile respective care ar trebui să-şi facă meseria la nivel şi atunci ar dispărea aceste probleme. Plus la aceasta să fie examinate concursurile la nivelul corespunzător, ca să nu poată accede cei care nu au pregătirea corespunzătoare.”
Europa Liberă: Cum la modul practic ar trebui efectuată şi folosită evaluarea pe care o intenţionează ME şi MJ, ca să se soldeze cu asanarea acestui învăţământ?
Gheorghe Avornic: „Eu cred că aşa cum s-a programat ea acum este foarte-foarte bine. În primul rând să fie de o instituţie din afară, acreditarea să fie internaţională, cineva care au o competenţă respectivă, să fie atraşi specialişti neutri care nu cunosc nimic despre instituţiile noastre de învăţământ şi să verifice exact aşa cum e scris în metodologiei elaborate de noi. Şi atunci acei care vor fi acreditaţi să fie daţi publicităţii, cei care nu vor fi, respectiv, să li se stabilească o perioadă de timp pentru a lichida neajunsurile stabilite, în caz contrar să li se retragă licenţa şi să li se înceteze activitatea şi pregătirea profesională în acest domeniu.”
