Libertatea de expresie, libertatea mediilor şi implicit libertatea de expresie pe Internet pot fi garantate numai dacă există voinţă politică. Şi dacă în mare parte se clarifică problema proprietăţii în mass media. Miercuri, în România, a avut loc o premieră, când, pentru prima dată, un post de televiziune „Antena 3” şi proprietarul acestuia, liderul conservator Dan Voiculescu au fost daţi în judecată pentru „denigrarea sistemului juridic” în scopul de a influenţa „decizia magistraților.
Cum arată exemplul din România, odată proprietatea transparentă, se poate impune fie şi pe cale juridică, un anumit echilibru în relatările ziariștilor. De aceea, crede şi Dunja Mijatovic, reprezentanta OSCE pentru libertatea mediilor, transparenţa proprietăţii este una din condiţiile de bază pentru crearea unor adevărate posturi publice de radio şi televiziune în ţările fost comuniste – lipsite decenii de o astfel de instituţie.
Intr-un interviu cu corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Dunja Mijatovic spune că există ţări, în fostul spaţiu comunist, care au încercat să rezolve drastic probleme, prin legi. Dar nici acestea
„Ce trebuie însă neapărat să existe în toate aceste ţări, este voinţa politică de a garanta aceste libertăţi şi asta lipseşte”....
Un exemplu pozitiv, fie şi în parte, este Ucraina care în opinia Dunjeie Mijatovic a făcut un „progres spectaculos”. Ucraina şi Belarus erau singurele ţări din OSCE care nu aveau o lege despre mediile publice de informare. Dar „Ucraina este acum pe cale de a adopta o astfel de lege care va servi întreaga societate” declara Dunja Mijatovic corespondentului Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak.
Ucraina, care deţine în acest moment preşedinţia prin rotaţie a OSCE, se plasează bine şi în raportul Freedom House privind libertatea pe Internet: alături de Armenia şi Georgia, Ucraina este una din ţările fost sovietice clasată drept liberă. Clasament care se bazează pe analiza a trei factori: cât de liber este accesul la informaţie pe Internet, cât de uşor este acest acces şi în ce măsură sunt respectate drepturile internauţilor.
Mult mai rău, la toate aceste capitole, stă Rusia, ţară în care se consideră că accesul la informaţie pe Internet este parţial liber. Laura Reed, de la Freedom House, spune că în ultimul an, în fosta Uniune Sovietică, se fac remarcate eforturile guvernelor de a limita accesul la informaţie fie blocând pagini, fie prin măsuri la limita legalităţii. Mai mult, în jumătate din ţările CSI analizate de Freedom House, s-au înmulţit cazurile de internauţi, daţi în judecată. În Rusia, în 2012, 103 persoane au fost judecate pentru delicte comise în legătură cu activitatea pe Internet, faţă de numai 31 de asemenea cazuri cu un an mai devreme – precizează Laura Reed de la Freedom House.
Raportul descrie Rusia drept un important „inovator regional” în tehnici de control al Internetului. Şi un inovator legislativ. Rusia a dat exemplul legii care condamnă aşa numita propagandă homosexuală în rândul minorilor, lege prezentată iniţial drept o încercare de a proteja tinerii internauţi. Legea a făcut şcoală şi în afara Rusiei, a fost copiată şi de unele consilii locale moldoveneşti în tentativa acestora de a limita drepturile de exprimare ale minorităţilor sexuale.
Revenind la raportul Freedom House, dat astăzi publicităţii: una din constatări este că libertatea pe Internet a fost limitată în ultimul an în 34 de ţări din cele 60 analizate (Republica Moldova nu este inclusă în raport).
Şi încă un argument care arată că voinţa politică poate depăşi moştenirea istorică: o fostă republică sovietică, Estonia, conduce topul ţărilor cu cel mai înalt nivel de libertate în internet.
