De ce ar ezita Parlamentul R. Moldova să trimită pacificatori în Kosovo?

După ce guvernul moldovean a aprobat trimiterea a 41 de militari moldoveni în operaţiunea de menţinere a păcii din Kosovo, această urmând să fie prima participare a Republicii Moldova la o misiune NATO, iar Secretarul general al organizaţiei a spus la Bruxelles că ţările membre au acceptat oferta Chişinăului, reacţia speakerului Igor Corman, reprezentant al componentei democrate din coaliţia de guvernare la o întrebare a Europei Libere legată de acest subiect a părut să sugereze că alăturarea Republicii Moldova acestei misiuni nu ar fi un lucru decis, şi nici prioritar. Am discutat despre această ezitare a preşedintelui forului legislativ, care trebuie în ultimă instanţă să ia decizia, cu ministrul apărării, Vitalie Marinuţa:

Vitalie Marinuţa: Eu nu cunosc de ce dumnealui ezită, dar în programul de guvernare al actualului guvern este tranşant înscrisă necesitatea ca Republica Moldova să-şi sporească capacităţile sale de furnizor de securitate. Unul din paşii care ar fi în această direcţie este participarea Republicii Moldova în misiuni de menţinerea păcii sub egida ONU. Vreau să menţionez că operaţiunea din Kosovo este anume aşa fel de misiune: cu toate că este implementată de către NATO, ea are mandatul internaţional acordat de către ONU.

Ministerul Apărării este în discuţii deja de aproape un an cu partenerii noştri din cadrul Programului pentru Pace, programul de cooperare cu NATO, de a participa în cadrul acestei misiuni. Am pregătit subunitatea necesară, avem o companie pregătită conform standardelor NATO, avem un grup de genişti pregătiţi în conformitate cu aceste standarde şi, clar lucru, ofiţeri de stat major.

Este îmbucurător că guvernul a aprobat proiectul de lege care ne-ar da posibilitatea, în numele Republicii Moldova, să participăm în misiunea dată. La momentul actual, aşteptăm ca preşedintele Republicii Moldova, Comandantul Suprem al Forţelor Armate să înainteze Parlamentului această propunere, sperând că ea va fi adoptată de către Parlament.

Acum suntem în negocieri şi cu partea italiană, care şi-a dat consimţământul de a ne susţine în teatrul de operaţiuni, de a susţine logistic aflarea noastră acolo. Rămâne să identificăm şi noi a doua parte a surselor financiare şi să avem acceptul politic al Chişinăului.

Europa Liberă: În guvern a existat vreun vot împotrivă când s-a votat? Vă întreb pentru că domnul Corman este reprezentantul unui partid de la guvernare şi ar fi relevant să vedem dacă reprezentanţii partidului său au sprijinit proiectul…

Vitalie Marinuţa: Guvernul a votat unanim pentru participarea la această misiune. Personal consider că nu ar trebui să fie impedimente politice pentru această participare pentru că nu este o încălcare a statutului nostru de neutralitate. Marea majoritate a ţărilor neutre din Europa sunt prezente în cadrul acestei operaţiuni, de aceea unitatea care a fost demonstrată la guvern eu sper foarte mult să o vedem în viitorul apropiat şi în cadrul Parlamentului.

Europa Liberă: După aceste discuţii care ziceţi că durează de un an, după ce NATO a zis că acceptă oferta Chişinăului, un refuz al Parlamentului ce ar însemna, adică cu ce ochi ar fi privit?

Vitalie Marinuţa: Eu nici nu vreau să-mi imaginez o aşa întorsătură a evenimentelor. Fiindcă s-a lucrat foarte mult iniţial la formularea acestei propuneri, la discuţii în cadrul Cartierului General NATO, au fost scrise scrisori atât din partea Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, cât şi pe eşichierul politic, din partea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în care am solicitat să fim aprobaţi. Această aprobare a fost acceptată şi acum, la urmă, noi să spunem „nu” , asta ne-ar arăta ca parteneri neserioşi în acest domeniu. Ca membri ai comunităţii internaţionale, membri ai ONU, participanţi de mulţi ani în cadrul Programului Parteneriatul pentru Pace, avem şi un plan individual de parteneriat Moldova - NATO care ne dă posibilitatea să educăm nu numai militarii, dar şi o bună parte a societăţii în conformitate cu standardele occidentale, europene, la moment. Pentru noi ar fi pur şi simplu o ruşine ca să facem paşi înapoi de la aceste promisiuni ale noastre.

Europa Liberă: Partea financiară ar putea fi o problemă, că înţelegem că din 2 milioane de dolari, jumătate va fi acoperită de Italia, iar jumătate ar trebui să fie găsită de Moldova?

Vitalie Marinuţa: Într-adevăr, noi va trebui să plătim o parte din aceste cheltuieli, în special ceea ce ţine de salarizare şi diurne. Dar orişice are un cost. Eu cred că e timpul ca noi să ne uităm în urmă ca să vedem cât am avut de beneficiat în urma diverselor programe de asistenţă, atât financiară, cât şi din cadrul Parteneriatului pentru Pace. Să luăm în calcul şi cât vom avea de câştigat, nu neapărat financiar, de la participarea noastră şi de la transferul de imagine din „consumator de securitate” în „furnizor de securitate”. Cred că beneficiile sunt mult mai mari decât costurile despre care am vorbit.