Regulamentul Parlamentului trebuie modificat pentru a limita numărul moțiunilor de cenzură – o intenţie sonorizată tot mai des în ultimele zile de către deputaţii puterii, pe măsură ce opoziţia comunistă perseverează în inventarea de noi şi noi moţiuni împotriva guvernului. Ce şi cum s-ar putea restricţiona, îl vom întreba astăzi pe unul dintre aceşti deputaţi, juristul democrat Sergiu Sârbu, membru al unui grup de lucru parlamentar ce gândeşte în aceste zile amendamentele la regulament.
Europa Liberă: Două moţiuni în două săptămâni a avut de dezbătut forul legislativ. Precum se pare, fără prea mare plăcere din partea deputaţilor puterii, pentru că aşa cum au şi anunţat unii dintre ei, acum se gândeşte o metodă prin care s-ar stăvili acest elan al opoziţiei. Despre ce este vorba, dle Sârbu?
Sergiu Sârbu: „Da, într-adevăr, am fost martorI la mai multe moţiuni, două la număr, în această perioadă şi nu este vorba că puterea ar fi prea deranjată de aceste moţiuni, deoarece argumente oricum sunt la ambele subiecte. Altceva e că aceste moţiuni vin mai degrabă nu să soluţioneze o problemă, ci să pericliteze activitatea Parlamentului şi a Guvernului. Constituţia ţării, de fapt, prevede posibilitatea înaintării moţiunilor, dar nu specifică mai multe detalii.”
Europa Liberă: E o scăpare a legislaţiei?
Sergiu Sârbu: „Eu cred că da, e o mică lacună, deoarece această procedură de votare a moţiunilor de cenzură nu a fost utilizată foarte des. Deci, practic acum, ultimii ani, s-a făcut uz de mai multe ori de acestea şi s-a creat această situaţie. În practica europeană, de exemplu, avem state cum este Franţa, care permite maxim două moţiuni pe an, în alte state se permite o moţiune pe sesiune sau maxim patru moţiuni pe an. Adică, există o practică europeană de a reglementa expres procedura pentru a nu crea abuzuri în acest sens.”
Europa Liberă: Cu aceste modele în faţă ce s-ar putea alege pentru Republica Moldova?
Sergiu Sârbu: „La moment suntem la etapa de finalizare a acestui proiect de modificare, încă nu avem documentul semnat în faţă, dar cel mai probabil vor fi eliminate unele sintagme ce ţin de faptul că moţiunea care a fost respinsă nu poate fi înaintată în aceeaşi sesiune, de aceeaşi deputaţi. La moment există sintagma „pe acelaşi subiect”; eu consider că această sintagmă ar trebui să fie eliminată deoarece moţiunea de cenzură nu poate să se adreseze la un subiect anume, deoarece ea în esenţă ţine de întreagă activitate a Guvernului şi realizarea programului de guvernare. O moţiune vine să exprime neîncrederea în toată activitatea Guvernului şi această sintagmă nu ţine de moţiunea de cenzură, ci este vorba doar o moţiune simplă.
Deci, moţiunile simple rămân, dar cele de cenzură, probabil,
Ar trebui să dăm posibilitate Guvernului să lucreze şi să arate rezultate, nu să venim în fiecare săptămână cu câte o moţiune. ...
Europa Liberă: Omul simplu s-ar întreba însă de ce nu e bine să existe atâtea moţiuni de câte ar fi nevoie în opinia opoziţiei?
Sergiu Sârbu: „Moţiunea de cenzură reprezintă gradul de responsabilitate maximă a Guvernului, este sancţiunea cea mai drastică aplicată Guvernului şi evident că o asemenea sancţiune nu poate să vină în fiecare zi. În primul rând, ea urmează a fi foarte bine argumentată, foarte bine motivată şi foarte atent dezbătută. Pentru asta sigur că nu cred că este bine ca în fiecare săptămână să fie înaintate astfel de moţiuni, or altfel Parlamentul ar pierde zile în şir cu dezbaterea Guvernului care nu va putea activa.
De aceea, nimeni nu limitează cetăţeanul sau deputatul, doar că ar fi bine să existe nişte reguli stricte. Dacă sunt motive serioase, cred că este de ajuns să se încerce să se demită Guvernul o dată, de două ori pe sesiune. Dar dacă există o problemă pe un subiect aparte, foarte sensibil, atunci nimeni nu limitează ca deputatul să vină cu moţiuni simplă. Moţiunea simplă reprezintă aceeaşi procedură ca şi moţiunea de cenzură, doar că la final nu se exprimă neîncrederea întregului Guvern, dar se ia atitudinea faţă de un domeniu anume.”
Europa Liberă: Deci, efectul juridic este altul?
Sergiu Sârbu: „Da, de exemplu, ar putea duce la demiterea unui ministru sau doi miniştri dintr-un anumit domeniu, care se fac responsabili de o anumită situaţie. Deci, noi trebuie să facem o delimitare între moţiunile simple şi cele de cenzură. Eu cred că trebuie să fie o regulă aici, ceea ce este absolute democratic.”
Europa Liberă: Dar nu ar putea fi interpretată ca o îngrădire a drepturilor opoziţiei?
Sergiu Sârbu: „Sigur că opoziţia va critica dur, aşa cum a criticat până acum, dar ar putea fi interpretată doar dacă nu se explică foarte, foarte corect şi avem argumente că, de fapt, nu mai este niciun fel de limitare. Vă dau un exemplu, în Constituţie este prevăzut că spicherul Parlamentului poate fi demis oricând, deci există sintagma „oricând”. Pe când în cazul moţiunilor de cenzură o astfel de sintagmă, că moţiunile pot fi înaintate oricând, nu există, astfel Constituţia nouă ne permite să dezvoltăm această normă şi să stabilim anumite reguli. Important e ca aceste reguli să fie foarte clare şi previzibile pentru viitor.
Noi am avut o astfel de situaţie cu limitarea salariilor deputaţilor care absentează. Curtea Constituţională a spus că nu este o limtare, e vorba de anumite reguli interne de funcţionare a Parlamentului. Să ştiţi că nu doar la acest subiect Parlamentul ar putea fi reveni prin modificarea regulamentului, deoarece sunt şi alte lacune care ţin de procesul legislativ.”
Europa Liberă: Ne puteţi da detalii despre alte modificări la regulament?
Sergiu Sârbu: „Da, de exemplu, cel puţin urmează să executăm două hotărâri ale Curţii Constituţionale care ţin de regulament şi care încă nu au fost executate. Iarăşi, e vorba de absenţa deputaţilor, este vorba de anularea proiectelor de legi care nu au fost examinate o perioadă îndelungată.
De asemenea, ar trebui să facem o claritate asupra unor procedut de votare în prima şi a doua lectură, deoarece la moment mergem mai mult pe cutumă, pe practică, şi avem unele scăpări în legislaţie. Există şi alte momente, mai mult de procedură, care nu sunt atât de vizibile la prima vedere, dar ele ne crează unele împedimente la implementare. Adică, venim să perfecţionăm regulamentul, să avem mai multă precizie în aplicarea normelor.
Desigur, nu în ultimul rând ceea ce ţine de sancţionarea deputaţilor care vin să blocheze activitatea Parlamentului prin diferite acţiuni aproape de limita violenţei. Eu cred că şi aici ar trebui să găsim o soluţie deoarece în alte state există o abordare foarte dură a deputaţilor care aplică forţa în Parlament.”