În 28-29 noiembrie la Vilnius are loc intilnirea liderilor Uniunii Europene cu omologii lor din cele 6 ţări cuprinse in programul Uniunii al Parteneriatului Estic, program inaugurat de Cehia, cînd era la preşedintia Uniunii Europene, la iniţiativa Poloniei si Suediei. In acest program sunt incluse șase foste republici sovietice: Moldova, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaijan si Georgia. De la crearea programului in mai 2009 şi pînă acum, ţările incluse in el au avut evoluţii diferite in planul reformelor democratice si al intereselor lor strategice si politice. Sumitul de la Vilnius, care se va desfasura sub preşedinţia prin rotatie a Lituaniei, ţara fosta şi ea parte a Uniunii Sovietice, are o valoare istorica pentru regiune si pentru relatia ei cu Occidentul. Preşedinta Lituaniei Dalia Grybauskaite a răspuns întrebărilor corespondentului Europei Libere la Bruxelles Rikard Jozwiak, iar interviul este adpatat și tradus de Oana Serafim.
Corespondentul nostru a intrebat-o pe preşedinta de la Vilnius daca se aşteapta ca la summit sa fie prezenta si Belarus, o tara al carui lider se afla pe lista neagra a uniunii Europene pentru abuzurile comise impotriva opoziţiei si activistilor pentru drepturile omului si daca scaunul pentru Belarus va ramine gol.
Dalia Grybauskaitė: „Nu e vorba de un scaun gol. Este folositor ca Belarus sa vina la summit, dar acest summit nu va fi despre Belarus. El va fi despre Ucarian, Moldova si Georgia, ţări care şi-au făcut lectiile. Probabil ca vom putea sa avansam pe calea apropierii lor mai mari de Uniunea Europeana. Am pregatit iniţierea acordurilor de liber schimb şi de asociere cu Moldova si Georgia şi probabil că suntem foarte aproape de semnarea acestor acorduri cu Ucraina.”
Europa Liberă: Dacă Ucraina nu va semna aceste acorduri va fi asta un eșec al summitului?
Dalia Grybauskaitė: „Nu cred. Pentru ca am ajuns atit de departe cu citeva tări şi nu numai in domeniul acordurilor de comerţ liber, dar si cu procesul de liberalizare a vizelor şi de facilitare a vizelor. Aceste ţări au făcut atit de multe eforturi pentru a-şi reforma sistemul legal, pentru a proteja drepturile omului. Cu aceasta şansă şi cu posibilitatea de a semna aceste tratate, ţările acestea au facut o multime de reforme pentru ele însele, pentru democratizarea lor, pentru respectarea drepturilor omului, pentru reforme economice, pentru reformarea procuraturii, toate astea, extrem de importante pentru ele însele. Indiferent ce va decide pînă la urmă Ucraina, chiar daca nu va putea sa indeplineasca toate conditiile, ceea ce mă îndoiesc, cred ca pînă la urmă rezultatul este mai degrabă pozitiv decît negativ. Cred ca Ucraina a facut o multime de lucruri bune pentru ea însăşi pentru ca se afla deja pe calea reformelor.”
Europa Liberă: Dacă fostul premier ucrainian Iulia Timoşenko va putea sa mearga la tratament in Germania, dar nu va fi amnistiat de preşedintele Ianukovici, va mai semna Ucraina acordul de asociere?
Dalia Grybauskaitė: „Sa nu facem speculaţii despre rezultatul final, pentru ca vom şti asta pe 5 noiembrie cînd va fi un vot asupra propunerilor legate de Iulia Timoşenko în parlamentul de la Kiev, in Radă şi bineînţeles că Uniunea Europeană împreună cu Ucraina vor decide împreună ce ar urma să fie făcut mai departe. Dar nu trebuie să uităm cu Ucraina se afla sub presiunea uriaşă, uriaşă a Rusiei. Sint presiuni asupra economiei cu embargo-uri asupra unor produse, asemantor embargoului impus asupra laptelui si produselor lactate din Lituania. Sînt si presiuni legate de preţul energiei şi toate aceste presiuni sunt foarte evidente. Si toate aceste presiuni au efect asupra opiniei publice din Ucraina şi din Europa şi asupra deciziilor pe care Ucraina le va lua şi asupra vitezei cu care va lua aceste decizii…
Europa Liberă: Ce se aude cu vizele pentru moldoveni?
Dalia Grybauskaitė: „Moldova se află în faza a doua a procesului, etapa numita a foii de parcurs şir Uniunea se aşteaptă ca moldovenii să fie capabili să finalizeze paşii următori, necesari pentru liberalizarea vizelor. Toate porţile sunt deschise si ne aşteptam să sa avem un raport la sfirsitul acestui an asuora progreselor făcute. Foaia de drum este foarte clară pentru Moldova - anii viitori moldovenii vor avea un acces mult mai uşor în zona europeană.”
Europa Liberă: Va exista in documentele finale ale reuniunii vreo menţiune care să arate ca aceste ţări ar putea sa devina cândva membre ale Uniunii Europene
Dalia Grybauskaitė: „Calea aleasa este de multe ori mai importabtă decît toate cuvintele. Şi asta pentru ca se fac reforme şi ele sunt facute pentru binele acestir ţări. Democratizarea, reformele economice, apărarea drepturilor omului, reformele legale toate acestea sunt importante pentru ţările respective. Procesul de integrare, nu neapărat calitatea de membru al Uniunii imediat, este o cale chiar mult mai importanta astazi pentru aceste ţări.”