Transparency International Moldova, o organizație neguvernamentală care militează pentru combaterea corupției spune că demnitarii și instituțiile unde lucrează fac prea puțin ca cetățenii interesați să le poată afla veniturile și averile. Numai 13 instituții de stat din 20 cercetate într-un nou studiu au publicat anul acesta asemenea informații pe site-urile lor. Relatează Alla Ceapai:
Normelor legale privind transparenţa obligatorie nu s-au conformat ministerul finanţelor, al muncii, al mediului şi al transporturilor, precum şi Serviciul Vamal, Fiscul şi Cadastrul - pe site-urile acestora lipsesc declaraţiile de venituri şi averi barem ale conducătorilor. Lista a fost dată publicităţii de Transparency International. Experta acestei organizaţii Ianina Spinei spune că în comparație cu anul trecut totuși a crescut numărul ministerelor pe site-ul cărora pot fi găsite inclusiv şi declaraţiile viceminiştrilor. După părerea expertei, carul s-a mişcat din loc în sensul că cei interesaţi pot afla ce averi şi venituri au o bună parte dintre demnitari, informaţii care până nu demult erau confidenţiale. Partea proastă e că declaraţiile de averi şi cele de venituri nu pot fi comparate. Nici măcar Comisia Naţională de Integritate nu are pârghii suficiente pentru a constata o diferenţă vădită între veniturile şi averile demnitarilor, spune Ianina Spinei:
„CNI la moment dispune de ce fel de pârghii? Poate aplica sancţiuni contravenţionale în cazul în care demnitarul nu şi-a prezentat declaraţia de averi sau nu a declarat conflicte de interes, sau dacă se depistează careva erori în acele declaraţii. Dar ce ne interesează pe noi, dacă ne uităm în perspectivă? Ca persoanele care s-au îmbogăţit ilicit să fie trase la răspundere. Acum nu există pârghii legale pentru a atrage la răspundere aceste persoane.”
Ianina Spinei se arată convinsă că primele condamnări pentru marea corupţie ar fi posibile dacă parlamentul va adopta pachetul de legi anticorupţie propus de Ministerul Justiţiei şi aprobat recent de Cabinetul de Miniştri, care prevede între altele tragerea la răspundere pentru îmbogăţirea ilicită şi confiscarea extinsă a averilor dobândite ilegal:
„Aceste pârghii îi vor permite în sfârşit CNI în cazul depistării diferenţei vădite dintre averile dobândite şi veniturile obţinute într-o perioadă de timp să poată iniţia nişte cauze pentru ca persoanele vinovate să fie trase la răspundere.”
Vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, confirmă că există mai multe carenţe în legislaţie care împiedică identificarea discrepanţelor dintre veniturile şi averile demnitarilor. Identificarea averilor obţinute ilicit ar fi posibilă, spune Victor Strătilă, dacă legea le-ar permite să verifice veniturile şi proprietăţile obţinute de un demnitar pe toată perioada deţinerii funcţiei, dar nu pe un an cum este prevăzut actualmente în lege:
„Avem o problemă în identificarea veniturilor şi comparării cu cele procurate deoarece informaţia pe venituri o avem numai pe 12 luni, iar cea despre proprietăţi – pe 15 luni. Respectiv avem o problemă în constatarea acelor diferenţe vădite dintre proprietăţi şi venituri.”
Victor Strătilă nu a putut preciza câte din cele peste 100 de mii de declaraţii de venituri, proprietăţi dar şi de interese recepţionate au fost verificate până în prezent. În cele ale deputaţilor, miniştrilor şi judecătorilor care au fost deja verificate au fost constatate venituri şi proprietăţi nedeclarate, spune Strătilă, fără a da însă mai multe detalii dacă există discrepanţe între ceea ce câştigă şi ce posedă demnitarii.