Confruntată cu presiunile rusești împotriva apropierii de Uniunea Europeană și cu presiunile europene pentru aprobarea legilor necesare apropierii, Ucraina are în aceste zile dinaintea summitului de la Vilnius și alte probleme, poate chiar mai acute, de ordin economic. Vineri agenția de rating Standard & Poor a redus și mai mult ratingul Ucrainei, la o zi după ce principalul creditor internațional al Ucrainei, FMI, i-a cerut să ia decizii nepopulare, dar salvatoare.
Fondul Monetar Internațional a cerut Ucrainei să ridice prețul gazelor pentru consumatorii casnici și să introducă o rată de schimb flexibilă pentru moneda ucraineană – două măsuri nepopulare, respinse în trecut de guvernul de la Kiev.
Potrivit relatării Reuter, șeful misiunii FMI, Nikolai Gheorghiev, a prezentat ieri concluziile unei vizite de documentare de 12 zile, insistând că Ucraina are nevoie de mai multe reforme „cuprinzătoare și credibile” ca să-și stabilizeze economia și să-și reia creșterea economică. „Finanțarea externă semnificativă a Ucrainei rămâne o vulnerabilitate-cheie”, a spus în declarație Gheorghiev, referindu-se la datoriile pentru gazele importate din Rusia și la scandența unor împrumturi și credite, inclusiv cel de la FMI.
Oficialul FMI a atras atenția mai ales asupra sectorului energetic ucrainean, care merge în pierdere de ani de zile mai ales datorită menținerii practicii din epoca sovietică de a vinde gazele consumatorilor casnici la preț mult mai scăzut decât cel de achiziție din Rusia. Prima măsură recomandată de Gheorghiev a fost mărirea „semnificativă” și urgentă a prețului gazelor pentru consumatorii casnici, cu stabilirea unui calendar al viitoarelor scumpiri.
În privința monedei naționale, hrivna, care este legată de dolar la cursul de opt la unu, ca un simbol al stabilității economice, Gheorghiev a spus că ea trebuie lăsată liberă, mai ales că o eventuală devalorizare ar face mai profitabile exporturile.
Echipa FMI a vizitat Ucraina într-o inspecție periodică după ce în 2011 a înghețat un program stand-by de 15 miliarde de dolari cu Kievul din cauza refuzului acestuia de a mări prețul gazelor naturale și agentului termic pentru consumatorii casnici. Kievul nu a cerut de atunci vreun program nou, dar analiștii citați de Reuters spun că va fi nevoit să ceară un nou credit cât de curând.
Guvernul președintelui Viktor Ianukovici, care se va confrunta cu alegeri peste ceva mai mult de un an, nu pare dispus să asculte sfaturile privind încetarea subvenționării sectorului energetic. Economia ucraineană este dominată de exporturile de oțel și chimicale, sectoare care au fost lovite puternic de scăderea cererii la scară globală.
Indicatorii de bază arată că economia Ucrainei se află într-o formă și mai proastă decât în urmă cu un an: în ciuda unei recolte agricole peste medie, produsul intern brut al țării a scăzut din nou cu 1,5% în al treilea trimestru – a cincea scădere trimestrială succesivă.
Reuters a relatat că Uniunea Europeană, care încurajează Ucraina să semneze un acord de asociere spre sfârșitul lunii curente, s-ar afla în tratative cu FMI pentru a vedea ce e de făcut cu economia fostei republici sovietice, mai ales în condițiile când Rusia își intensifică presiunile politico-economice asupra Kievului.
Unii oficiali europeni au declarat agenției Reuter sub condiția anonimatului că Bruxelles-ul ar vrea să convingă FMI să dea ceva mai mult timp Kievului cu aplicarea unor reforme dureroase, mai ales cele referitoare la scumpirea gazelor și agentului termic. Alte surse de la Bruxelles au spus că Uniunea Europeană pregătește și un scenariu de alimentare cu gaze a Ucrainei dacă Rusia se va răzbuna oprind conductele. Ucrainenii ar putea primi tot gaze rusești, dar dinspre vest, din conducta Nord Stream, prin intermediul unei conexiuni la granița cu Slovacia.
