Descentralizarea financiară se amână cu un an: legea adoptată va fi aplicată anul viitor numai cu titlu de încercare, în patru raioane, pentru a fi corectate posibilele deficienţe practice. Pentru a nu „pierde” primăriile în an electoral, spun criticii. În tot cazul, din ianuarie 2015, bugetele locale vor fi întocmite după alte criterii. Este una din cele mai importante reforme din ultimii ani, salutată şi criticată în acelaşi timp de primarul din Cimişlia, Gheorghe Răileanu, membru PLDM. Liliana Barbăroşie l-a întrebat, cum se formează acum bugetele locale?
Gheorghe Răileanu: „Bugetul de stat care se aprobă în fiecare an are o anexă, anexa 6, în care sunt enumerate toate ministerele, toate raioanele şi în cadrul raioanelor - sunt indicate chiar şi localităţile pentru care se alocă anumite sume de bani.”
Europa Liberă: După ce principiu, dle primar?
Gheorghe Răileanu: „Nimeni nu ştie. Nu este oficializat principiul. Dar, neoficial, fiecare deputat are dreptul să gestioneze la discreţia lui undeva 3,5 - 4, poate chiar şi mai multe milioane de lei – el hotărăşte la ce primărie şi ce obiecte să îndrepte aceşti bani.”
Europa Liberă: Ca în Evul Mediu?
Gheorghe Răileanu: „Eu mă gândesc că nu chiar ca în Evul Mediu, pentru că deputaţii ar trebui să se întâlnească cu electoratul, cu autorităţile publice locale şi să se orienteze cam unde ar fi cel mai necesar să se facă aceste investiţii capitale.”
Europa Liberă: Dar în realitate cum se întâmplă?
Gheorghe Răileanu: „În realitate, aceşti deputaţi se înţelege că ţin cont şi de necesităţile locale, dar sunt ghidaţi şi foarte puternic de conjunctura politică. Este un primar care e mai apropiat partidului din care face parte deputatul, îi alocă aceluia mai mult, celor care nu sunt din partidul respectiv în genere nu li se alocă nici un leu. Ca regulă, se repartizează la autorităţile publice, primăriile, primarii cărora fac parte din partidul respectiv.”
Europa Liberă: Deci, nici un principiu şi loc pentru discreţie?
Gheorghe Răileanu: „Da. Şi un an întreg până la aprobarea bugetului de stat se duc tratative: uite, am să-ţi dau atâta, pe urmă, dacă ceva nu i-a plăcut, nu-ţi mai dau, iau de la acela şi dau la tine şi până la urmă, la sfârşitul anului, de acum nimeni nu ştie definitiv cine şi de ce va beneficia. Apoi se începe acelaşi ciclu anul viitor, de la început imediat. Iată anul trecut nu ţi-am dat, înseamnă că anul acesta o să includem şi pentru voi… ”
Europa Liberă: Deci, asta e ceea ce se întâmplă în realitate. Acum, formula nouă, prevăzută de legea amânată de parlamentari, ce prevede?
Gheorghe Răileanu: „Formula nouă nu exclude alocarea de bani de la bugetul central. Formula nouă prevede însă ca bugetul local să nu mai depindă de voluntarism, adică preferinţe sau dizgraţia în care se află unele localităţi.”
Europa Liberă: Pe exemplul oraşului Cimişlia, explicaţi-ne cum ar trebui să funcţioneze pe nou?
Gheorghe Răileanu: „Pe nou, nu am mai primi cifre de control de la Consiliul raional şi vom elabora bugetul conform veniturilor pe care le
Europa Liberă: Şi cum vă descurcaţi doar cu 30%?
Gheorghe Răileanu: „Foarte greu. Nu ne descurcăm, practic. Suntem într-o situaţie la limita posibilului.”
Europa Liberă: Da asta de ce, pentru că sunteţi neascultător sau de ce?
Că doar sunteţi din PLDM – partid de guvernare…
Gheorghe Răileanu: „Sunt din PLDM, dar nu sunt docil. Nu ascult orbeşte pe nimeni. Tot timpul am urmat poziţia mea şi interesele oraşului. Şi iată cu cât mai mulţi bani acumulezi într-un an, cu atât anul viitor eşti sancţionat. Cu suma pe care ai acumulat-o în plus. Pe formula nouă dacă l-am elabora, atunci impozitul pe venit din salariu este fixat - va fi 20% doar, mai mic ca acum - dar în schimb noi vom şti precis că primim pentru atribuţiile delegate, cum sunt grădiniţele de copii şi altele, primim bani cu destinaţie specială prin transferuri de la buget. Şi mai este o formulă prin care se calculează un coeficient care depinde de suprafaţa administrată şi numărul populaţiei. Şi conform acestui coeficient, iarăşi primim nişte transferuri de la bugetul central cu destinaţie generală, pe care le putem folosi la discreţia consiliului local, împreună cu primarul.”
Europa Liberă: Altfel spus, ce se schimbă?
Gheorghe Răileanu: „Altfel spus, noi am putea şi investiţiile capitale să ni le planificăm singuri, să ne determinăm ce cotă din buget merge încolo. Iar statul poate să-şi păstreze anumite pârghii şi pe viitor.
Zilele acestea am fost în Cehia la o conferinţă privind eficienţa administraţiei locale şi acolo ne-au adus pildă finlandezii, care au o autonomie locală foarte bine dezvoltată, dar totodată statul şi-a păstrat funcţiile de control şi capacitatea de a interveni. Are dreptul şi posibilitatea să intervină cu granturi atunci când e necesar în interesele statului, sau în localităţi care nu-şi pot acumula suficiente venituri locale. Deci, au posibilitatea să intervină cu granturi. Şi ar putea face acest lucru şi ai noştri. Aşa că e destul de straniu faptul că nu s-a adoptat aplicarea legii de la 1 ianuarie 2014.”
Europa Liberă: Dar credeţi că se va aplica din 2015?
Gheorghe Răileanu: „Nu ştiu. Eu nici acum nu am pierdut speranţa că se va reveni, se va face o corectare şi se va aplica din 2014.”
Europa Liberă: Spuneţi-mi, dle primar, dar aţi putea anticipa consecinţele dacă se aplică doar în raioane pilot?
Gheorghe Răileanu: „Nu ştiu pe ce principiu au fost selectate aceste raioane. Dacă sunt selectate raioane care au mai multe primării ce au de pierdut, atunci e clar că o să compromită ideea în general.”
Europa Liberă: Apropo, cum pierd primăriile, pentru că unul din argumentele autorităţilor ar fi că foarte multe primării ar fi la prag de pierzanie dacă se aplică legea aceasta?
Gheorghe Răileanu: „Sistemul de până acum nu a stimulat deloc munca primarului, a consiliului pentru sporirea bazei veniturilor locale. Erai un primar leneş sau un consiliu indiferent, primeai aceleaşi finanţe ca şi cel care munceşte foarte mult. Adică, după cheltuieli: făceai mai multe cheltuieli, primeai respectiv mai mulţi bani. Şi la noi s-au dezvoltat foarte multe localităţi care anume pe principiul acesta s-au dezvoltat: au făcut cât mai multe cheltuieli.
Şi s-a mai folosit o pârghie: banii alocaţi conform normativelor de cheltuieli pentru copii la grădiniţe şi şcoli, îi mai economiseau şi al doilea an îi foloseau în fondul disponibil, adică la discreţia consiliului. Dacă primul an nu aveau dreptul să-i folosească decât conform destinaţiei, anul viitor de acum era la discreţia lor.”
Europa Liberă: Deci, economiseau pe hrana copiilor?
Gheorghe Răileanu: „Nu numai pe hrană. Şi pe salarii, şi pe grupele din grădiniţe, chiar şi pe şcoli.”
Europa Liberă: Dar nu e ilegal asta?
Gheorghe Răileanu: „E ilegal. Curtea de Conturi a depistat aşa cazuri, le-a scos la iveală, au fost discutate… Şi sunt multe localităţi care au număr mic de populaţie, consiliile, primarii nu şi-au dat nici un interes să dezvolte baza fiscală locală, au trăit în acest sistem şi acum, după formula nouă, lor nu prea le vor ajunge bani pentru a plăti salariile, pentru a continua în acelaşi ritm activitatea.”
Europa Liberă: Dar am înţeles că s-a găsit în legea aceasta o soluţie şi pentru ei?
Gheorghe Răileanu: „Da, pentru doi ani li se dă termen de a se acomoda la lege. Ei nu vor pierde nimic şi vor primi bani nu mai puţini decât au primit, dintr-un fond de stabilizare. Iar în aceşti doi ani ar trebui să se gândească ce fac: ori se comasează câteva localităţi, ori îşi delegă nişte atribuţii la nişte primării mai mari, ori întreprind ceva ca să-şi sporească baza de venituri.
Eu am văzut în Franţa o primărie în care primarul primea doar 500 de euro şi era ca un fel de lucru obştesc. Şi secretarul consiliului era şi contabil şi… era o primărie foarte mică.”
Europa Liberă: Deci, în funcţie de ce îşi poţi permite?
Gheorghe Răileanu: „Da. Şi de volumul de lucru; la noi tot aşa ar putea să fie. Dacă satul doreşte să aibă numaidecât primar, ar putea şi pe baze obşteşti să fie cineva primar. Sau la o cotă de remunerare proporţională activităţii sale şi muncii depuse.”
Europa Liberă: Explicaţia dvs. că s-a amânat cu un an e ceea ce zic o majoritate că nu se doreşte să se piardă controlul asupra primarilor, sau mai degrabă că nu vor să complice lucrurile într-un an electoral?
Gheorghe Răileanu: „Eu cred că este vorba de teama de a pierde controlul asupra primarilor. Apoi, guvernarea nu prea crede în maturitatea primarilor, că s-a copt situaţia şi oamenii sunt gata să fie mai gospodari.”
