Vicepremierul rus Dimitri Rogozin avertiza recent că apropierea Moldovei de Uniunea Europeana ar putea agrava conflictul transnistrean, ar putea chiar provoca confruntări. Dintr-un conflict îngheţat, s-ar putea transforma într-unul „fierbinte”. După şedinţa de astăzi a guvernului, premierul Iurie Leancă a comentat declaraţiile lui Dimitri Rogozin:
Asocierea Moldovei cu Uniunea Europeană va „dezgheţa” conflictul transnistrean – avertizarea vine din partea vicepremierului rus, Dmitri Rogozin. El a declarat că Tiraspolul ar fi trebuit să fie invitat la negocierile Chişinăului cu Uniunea Europeană. Rogozin afirmă că autorităţile de la Chişinău ar trebui să fie atente, pentru a nu declanşa un nou conflict pe Nistru.
Declaraţia este făcută cu doar două săptămâni înainte de summit-ul de la Vilnius. Republica Moldova speră să parafeze acolo Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. I-am solicitat premierului Iurie Leancă să comenteze această declaraţie făcută de demnitarul de la Moscova:
„Eu cred că domnul Rogozin ar trebui să se preocupe de crearea premiselor pentru reglementarea conflictului, în conformitate cu poziţia oficială a Federaţiei Ruse şi, din câte cunosc, şi mandatul pe care îl are dânsul din partea preşedintelui. Şi nu să se ocupe de măsurarea „temperaturii”: e „îngheţată” situaţia acolo sau ar putea să se „dezgheţe”. Deci aceasta pe noi ne preocupă cel mai mult, cum să identificăm soluţii pentru problemele curente, dar şi pentru problema cea mai importantă, statutul. Şi contăm în continuare pe o poziţie constructivă a Federaţiei Ruse pe această problemă.”
Cu ce să meargă Moldova în Europa? Cu pantalonii rupţi şi cu picioarele goale? Întrebarea retorică a fost adresată astăzi de liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, în faţa unui grup de studenţi. A urmat şi replica premierului Leancă:
„Eu am impresia că domnul Voronin niciodată nu a fost la putere şi nu ştie exact care sunt regulile. El a guvernat, în această ţară, 8 ani. Această evaluare, pe care o face situaţiei economice, de fapt, se referă mai mult la 2009 şi este o autoevaluare a impotenţei, de care a dat dovadă guvernarea comunistă, din 2001 până în 2009.
Din 2009 până în 2013, economia Republicii Moldova, pe un fundal deloc stabil şi avantajos, regional şi continental, a avut o creştere cumulativă de peste 20%. În acest an, în primele 6 luni, a fost o creştere de 4,9% şi ne aşteptăm la o creştere şi mai importantă, până la finele acestui an.
Iar, pe de altă parte, apropierea de Uniunea Europeană tocmai are drept obiectiv să primim cât mai mult sprijin din partea Uniuni Europene, aşa cum au primit şi celelalte ţări care astăzi deja sau sunt membre, sau sunt ţări candidate. Exponenţial creşte asistenţa de acolo, odată cu apropierea către Uniunea Europeană. Şi, dacă ar face dânsul o analiză imparţială, din 2009 până în 2013, ar constata o creştere cu 30% a asistenţei financiare, în mod special, din partea Comisiei Europene. Deşi, şi de această dată, este nimic altceva decât o declaraţie lipsită de analiză şi de raţiune.”
Cabinetul de miniştri vrea să obţină 1 mlrd şi 400 mii de lei, în urma noii runde de privatizări. Directorul regional al Băncii Mondiale pentru Moldova, Ucraina şi Belarus, Qimiao Fan, spunea Europei Libere că este foarte important ca guvernul să se gândească la veniturile pe care le poate obţine din privatizare, dar este la fel de important să ţină cont şi de calitatea investitorilor, pe care îi atrage ţara.
Şeful guvernului, Iurie Leancă, spune că şi el gândeşte ca şi Qimiao Fan:
„Nu văd nicio contradicţie între ceea ce am discutat noi, inclusiv astăzi şi ceea ce a zis directorul pentru Moldova, Belarus şi Ucraina al Băncii Mondiale, cu care m-am întreţinut şi am trecut în revistă mai multe subiecte, dar, în mod special, am insistat pe prezentarea punctului nostru de vedere şi al planului de acţiuni pe acest subiect care ţine de dezetatizarea unor active extrem de importante ale Republicii Moldova.
Şi să facem aşa, încât acest proces să fie unul ireproşabil, din punct de vedere al transparenţei procesului, din punct de vedere al selectării, cu concursul unor consultanţi financiari internaţionali, a unor parteneri strategici care vor veni aici cu bani, dar şi cu tehnologii, şi cu atitudine nouă. Şi care, urmare a acestor investiţii, ar putea să ne ajute să transformăm aceste domenii din industrie în unele performante, cu locuri de muncă şi aşa mai departe.
Prin faptul că vom plasa această informaţie în cele mai prestigioase reviste şi ziare internaţionale, m-am referit, în mod special, la The Economist şi la Financial Times, urmărim să atragem cei mai buni consultanţi şi, cu ajutorul lor, să atragem cele mai bune companii.
Totodată, am mai menţionat şi faptul, şi aceasta a spus-o şi colegul meu, domnul Lazăr, că guvernul îşi păstrează instrumentele de a interveni, în cazul în care constatăm că nu e momentul oportun, în urma unor analize, pe care le vor face aceşti consultanţi, pe care urmează să îi angajăm.
Deci suntem motivaţi şi determinaţi să asigurăm un proces transparent. Şi m-am pronunţat pentru asumarea unei responsabilităţi totale pentru acest proces. Am insistat ca procesul de selectare a acestor consultanţi financiari, la nivel tehnic, să fie luat de comisia de selectare, dar decizia finală să îi aparţină cabinetului de miniştri.
Pe de altă parte, tocmai angajarea unor consultanţi financiari ne va permite să identificăm cei mai buni investitori. Acesta, de fapt, este rolul unor consultanţi financiari fie că e vorba de bănci investiţionale sau companii de audit, sau instituţii specializate ale Băncii Mondiale, cum este IFC-ul.”
