Ministrul român de Externe, Titus Corlățean, i-a transmis premierului britanic, David Cameron, că țara sa nu este „singura” din Uniunea Europeană unde pot merge să muncească românii, cu atât mai mult cu cât Marea Britanie nu a fost până acum principala lor destinație. Șeful diplomației române îi răspunde în acest fel șefului guvernului de la Londra, care a declarat că cetățenii britanici sunt „profund îngrijorați” de nivelul imigrației dinspre România și Bulgaria.
De la 1 ianuarie 2014, piața muncii se liberalizează pentru români și bulgari în toate statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce a dus la campanii anti-imigraționiste în statele comunitare cele mai bogate. De fapt încă din luna aprilie miniștrii de Interne din Germania, Austria, Olanda și Marea Britanie au cerut adoptarea unor măsuri mai dure împotriva cetățenilor din Uniunea Europeană care migrează în mod deliberat, în țările înstărite ale Uniunii cu scopul de a beneficia de ajutoare sociale. Deocamdată la Bruxelles nu s-a aprobat o soluție în acest sens, dar este tot mai evident că la alegerile europarlamentare din mai 2014, aceasta va fi principală temă de discuție. Startul a fost dat de Marea Britanie, care a găsit un prim set de soluții care să-i descurajeze pe viitorii migranți.
Premierul conservator, David Cameron a anunțat deja că noii imigranți nu vor mai primi ajutoare de șomaj în primele trei luni, că plățile vor fi oricum oprite după șase luni dacă aceștia nu au „o șansă reală de a se angaja”, că testul pentru obținerea unei locuințe sociale va fi înăsprit și că cei care nu-și caută de lucru vor fi expulzați și nu se vor mai putea întoarce în Marea Britanie mai devreme de 12 luni. Într-un interviu pentru Financial Times, premierul de la Londra a declarat că precedentul Guvern laburist a făcut o „greşeală monumentală” prin nerestricţionarea accesului pe piaţa muncii în momentul în care Polonia şi alte nouă ţări din Europa Centrală şi de Est au aderat la UE în 2004, ceea ce a adus un număr mult mai mare de imigranţi decât se estima.
Premierul britanic este de părere că libera circulație nu poate fi „necondiționată” și că guvernul său schimbă normele în așa fel încât nimeni „să nu poată veni în această țară și să aștepte să primească ajutoare sociale imediat”. David Cameron ar putea fi primul lider european care pune sub semnul întrebării principiul liberei circulații, încurajând în acest fel trendul deja existent și în alte state. În Germania limitarea imigrației este de asemenea un subiect la ordinea zilei, iar comisarul pentru energie Gunther Oettinger propunea nu demult o dublă strategie în acest sens: „control mai vigilent la granițe și perspective economice în țările de origine”. Ministrul german de Interne, Hans Peter Friedrich spunea la rândul lui că „nimeni nu are voie să fraudeze ajutoarele sociale”, făcând aluzie la prezența românilor și bulgarilor în diferite metropole, ceea ce a dus la o sporire a cheltuielilor pentru cei veniți în căutare de o viață mai bună cu 38 la sută în Berlin, cu 60 la sută în Munchen și cu 70 la sută în Offenbach.
În Marea Britanie sunt citate de asemenea cercetări alarmante care ar arăta că 600.000 de est europeni ar fi inactivi în Regat și că guvernul de la Londra plătește alocație pentru 50.000 de copii care nici nu locuiesc pe insulă și care costă bugetul un milion de lire pe săptămână.
Reacțiile dure ale politicienilor împotriva imigranților din Est se bazează de pildă pe un ultim sondaj făcut de postul de televiziune Channel 5 în această săptămână și care arată că 47 la sută dintre britanici consideră că imigranții din România și Bulgaria nu ar trebui să aibă dreptul să trăiască, să lucreze și să pretindă beneficii sociale în Marea Britanie. Ministrul român de Externe i-a cerut premierului britanic să respingă „atitudinile xenophobe, populiste și uneori rasiste” ale politicienilor din Regat, dar astfel de tendințe par să se accentueze. Pe măsură ce Europa nu reușește să găsească drumul de ieșire din criza economică, ospitalitatea comunitară se pierde în naționalismele și extremismele politicienilor dornici să-și conserve sau să-și adjudece noi poziții de putere.
