Ministrii de justitie si afaceri interne din tarile membre ale Uniunii Europene au decis joi amânarea luarii unei decizii privind admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen.
Soarta accesului celor doua tari in spatiul liber de frontiere ar putea fi decisă la sfarsitul anului, dupa prezentarea ultimului raport din cadrul Mecanismului de Contrul și Verificare instituit de executivul european pentru a monitoriza reforma statului de drept din cele două țări.
Desi Comisia Europeana a cerut un calendar clar de aderare, Germania (tara care de altfel a spus foarte clar ca isi va folosi dreptul de veto dacă va fi forțată să voteze în privința admiterii României și Bulgariei în Schengen) se opune acestei idei. Nu doar Berlinul este de parere ca România si Bulgaria mai au de lucru la capitolele crima organizata si functionarea statului de drept.
Raportorii Parlamentului European au declarat nu o data ca, din punct de vedere tehnic, cele două țări au îndeplinit inca din 2011 condițiile pentru aderare. Care sunt temerile Germaniei, ce se intampla cu banii deja investiti de România si Bulgaria in aparatura Schengen si daca amanarea accesului Bucurestiului si Sofiei este o chestiune de luni sau de ani sînt cîteva din temele interviului pe care europarlamentarul crestin-democrat german Markus Ferber i l-a acordat corespondentei Europei Libere, Iolanda Bădiliță.
Markus Ferber: Trebuie sa facem diferenta intre conditiile tehnice si cele politice. Am constatat ca exista structuri organizate care aduc ilegal persoane in zona Schengen, fenomen care trebuie combatut activ de institutiile nationale prin intermediul unor masuri politice, pe care deocamdata nu le vedem a fi luate in Romania si Bulgaria.
Europa Liberă: Cat de mult doreste Germania sa amane accesul celor doua tari in spatiul Schengen? E vorba de luni, de ani?
Markus Ferber: La intrebarea aceasta este foarte simplu de raspuns: oricine poate deveni membru cand indeplineste conditiile tehnice si politice. Iar conditiile politice inseamna ca structurile de impunere a legii (n.a. politia, procuratura) deschid anchete, urmaresc infractorii si ii aduc in fata justitiei. Adica se inregistreaza progres. Insa noi constatam ca dimpotriva in acest domeniu al traficului de persoane, al crimei organizate coruptia este foarte larg extinsa si profund infiltrata in structurile de stat si cata vreme aceste structuri nu sunt distruse o admitere in spatiul Schengen nu poate fi posibila.
Europa Liberă: Deci nu exista un termen limita. Aceasta amanare ar putea dura cateva luni, dar si cativa ani.
Markus Ferber: De indata ce toate conditiile sunt indeplinite poate avea loc o admitere in spatiul Schengen. Nu exista o limita de timp, ci doar indeplinirea tuturor cerintelor, si de aceea este la indemana celor doua guverne sa ia masuri pentru atingerea acestor obiective.
Europa Liberă: Ce asteptati de la autoritatile romane? Daca discutam despre chestiunea coruptiei, combaterea acesteia se poate intinde si pe parcursul unei generatii.
Markus Ferber: Un stat care doreste sa devina membru al Uniunii Europene trebuie sa fie un stat de drept. Ca stat membru nu poti spune ca trebuie sa astepti schimbarea de generatii pentru a avea un stat de drept. Un stat de drept modern este acceptat de cetatenii sai, iar deciziile de stat trebuie luate nu avand drept motivatia banii, ci faptul ca orice stat de drept se bazeaza pe criterii clare. Aceasta este o conditie minimala pe care trebuie sa o indeplineasca orice stat care doreste sa devina membru al UE. Nu inteleg emotia care domneste acum in România si Bulgaria pentru ca la admitere, in 2007, s-a spus foarte clar ca cele doua tari au foarte mult de recuperat. Cum acest lucru nu s-a intamplat pana astazi, acesta arata ca nu exista dorinta politica pentru gasirea de solutii viabile pentru ca legea sa fie aplicata. De aceea nu poate fi vorba de admitere in spatiul Schengen.
Europa Liberă: De ce anume se teme Germania?
Markus Ferber: Nu e vorba aici doar de Germania, ci de un spatiu mai mare in cadrul UE. Este vorba despre faptul ca nu dorim ca prin admiterea a inca 2 state in spatiul Schengen, siguranta sa se inrautateasca. Si in cazul ambelor tari am constatat ca in privinta crimei organizate, traficului de persoane, responsabilii cu aplicare a legii nu se comporta la nivelul standardelor Schengen. Asa incat nu este vorba de anumite ingrijorari specifice Germaniei, ci de ingrijorari care exista in mai multe state membre si care au fost formulata de ministrul german de interne. Sunt foarte recunoscator ca a facut-o pentru ca ar trebui sa intelegem ca intre statele noastre comunicarea nu ar trebui sa contina numai schimburi de amabilitati ci si adevarul, care este specific prieteniei din cadrul UE .
Europa Liberă: Vorbind pragmatic, România a cheltuit pana acum 1 miliard de euro pentru aparatura destinata alinierii la standardele Schengen. Ce se va intampla cu acesti bani si cu aceasta aparatura? Dupa cum stiti, tehnica evolueaza, daca admiterea va fi amanata va fi necesara, poate, reinnoirea aparaturii la standardele de la momentul respectiv.
Markus Ferber: Sistemele pe care România le-a implementat pentru protejarea granitelor externe sunt implementate corect. Acest lucru a fost deja confirmat. Insa nu acestea reprezinta ingrijorarea noastra. Este vorba de structuri interne din România si Bulgaria care trebuie destructurate. Nu are nici un sens insa renuntarea la aparatura existenta. Mai intai, cum am spus, trebuie rezolvate problemele interne, caci altfel nici problemele care ar aparea la granita externa cu Moldova sau Ucraina nu ar putea fi tinute sub control.
Europa Liberă: Este adevarat. Dar daca admiterea se va produce, de pilda, peste doi ani, va trebui reinnoita aparatura, caci atunci este foarte posibil ca actuala aparatura sa fie depasita moral.
Markus Ferber: Nu vad aici o problema. Aparatura functioneaza si peste 2 ani. Accesul in sistemul de informatii Schengen prin intermediul unui computer va functiona si peste 2 ani. Nu cred ca va fi nevoie de o investitie masiva in anii urmatori. Desigur se discuta la nivelul intregii UE despre sisteme automatizate, care vor fi introduse in toate statele membre, inclusiv in România si Bulgaria, lucru care va afecta, asadar toate statele membre.
