Gheorghe Cojocaru: „Vestea privind decizia Comisiei Europene de a propune Parlamentului European anularea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii din Republica Moldova, ca răspuns la îndeplinirea condiţionalităţilor Planului de Acţiuni RM-UE, este o notă bună dată guvernului de la Chişinău, care se numără astfel printre câştigătorii Parteneriatului Estic. Dar vizează şi Kievul, care şi-a suspendat, în ultimul moment, participarea la cursa de asociere la comunitatea europeană. Dacă cetăţenii din Republica Moldova vor putea să călătorească liber în spaţiul Schengen, peste un an de zile, cetăţenii ucraineni vor avea un alt tratament din partea ţărilor UE şi asta, este clară, pentru că autorităţile de la Kiev ezită să facă pasul decisiv spre asocierea cu Bruxellesul.”
Europa Liberă: Chiar dacă posibila ridicare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova a fost anunţată, ca un merit al guvernării şi al Republicii Moldova, unii se întreabă dacă nu cumva acest gest, înainte de Vilnius, este un paliativ. Adică ca să nu ceară mai mult Chişinul, unul din fruntaşii Parteneriatului Estic, mai ales, după ce Ucraina s-a retras din pluton sau se retrage din pluton.
Gheorghe Cojocaru: „Conformarea şi respectarea criteriilor europene, în materie de liberă circulaţie, este o condiţie esenţială pentru orice aspirant la integrarea în Uniunea Europeană. Dar, totodată, această decizie a Comisiei Europene trebuie privită şi din perspectiva ultimelor turnuri de situaţie de la Kiev. Nu se ştie cu exactitate dacă anularea obligativităţii vizelor de intrare în spaţiul european pentru cetăţenii din Republica Moldova urma să aibă loc chiar la acest sfârşit de an sau poate că ceva mai târziu, dar ceea ce se ştie cu certitudine este faptul că preşedintele Comisiei Europene, Emanuelo Barosso, a făcut publică aceasta, în primele zile, după ce autorităţile ucrainene au anunţat despre luarea unei pauze în relaţiile cu Bruxellesul. Aşa sau altfel, câteodată contextul este cel care accelerează mersul istoriei şi este un lucru pozitiv faptul că Republica Moldova se numără printre beneficiarii acestei oferte.”
Europa Liberă: Mulţi dintre susţinătorii fervenţi ai vectorului european se întreabă dacă nu cumva experienţa Ucrainei – care şi-a luat o pauză de gândire, să zicem aşa, în relaţiile sale cu UE – ar putea interveni acelaşi lucru şi în situaţia Republicii, din varii motive?
Gheorghe Cojocaru: „Autorităţile de la Chişinău au dat asigurări că vor continua pe calea integrării europene. Şi în legătură cu aceasta, două lucruri se cer remarcate. Primul: faptul că Chişinăul, deocamdată, spre deosebire de Ucraina, se află doar în faza parafării acordurilor de asociere la UE. Şi doi: situaţia internă din RM este mult mai complicată, pentru că, în cazul pierderii puterii de către forţele politice democratice, actuala opoziţie comunistă, dacă se va instala la guvernare, va încerca să schimbe şi vectorul politicii externe. Şi iarăşi, spre deosebire de Ucraina, unde există, oricât de paradoxal nu ar părea, o mai mare previzibilitate asupra menţinerii cursului de integrare europeană, la Chişinău nu se ştie ce va aduce anul care vine, or 2014 va fi un an electoral.”
Europa Liberă: Deci, sugeraţi cumva că un eventual scenariu ucrainean nu ar fi exclus în totalitate nici pentru Republica Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Scenariul ucrainean, dacă este vorba realmente doar de o pauză de gândire şi de reflecţie suplimentară, pentru autorităţile de la Kiev, acest scenariu nu ar fi cel mai rău, pentru că direcţia strategică ar rămâne neschimbată. În cazul Republicii Moldova, dacă nu se va menţine actuala putere democratică şi europeană, vom asista la un cu totul alt fel de scenariu, mult mai radical şi mai dramatic decât în Ucraina vecină.”
