După ce a parafat, vineri, la Vilnius, Acordul de asociere la UE, Moldova va fi vizitată în această săptămână de Secretarul de Stat american John Kerry, în cadrul unui turneu care va începe la Bruxelles, pentru a continua la Chişinău, Ierusalim şi Ramallah. Popasul de la Chişinău este programat pe 4 decembrie şi este văzut la Chişinău ca o recunoaştere a eforturilor moldoveneşti de democratizare. Îl vom întreba pe analistul de la Washington, Vlad Spânu, preşedintele Fundaţiei Moldova, cum este văzută vizita din SUA, unde se anticipează o discuţie amplă despre integrarea europeană a Moldovei.
Vlad Spânu: „Vizita pe care Secretarul de Stat american John Kerry o va face în Moldova trebuie privită la fel ca vizita pe care a efectuat-o vicepreşedintele Biden (în martie 2011 vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a vizitat Republica Moldova, în cursul unui turneu diplomatic în Rusia şi Finlanda). Ea are un singur scop principal: de a încuraja Moldova să continue reformele şi a se integreze în UE şi alte structuri euro-atlantice. Acesta este scopul american faţă de regiune în general, şi faţă de Republica Moldova în particular de mai mulţi ani.
Problema a fost că, până acum, Moldova nu prea a dorit să se integreze şi să facă reformele aşa cum au făcut-o Ţările Baltice, sau România, sau Bulgaria. Acum timpul s-a schimbat, situaţia este favorabilă pentru Republica Moldova, şi din punct de vedere a poziţiei UE privind lărgirea spre Est, şi din punctul de vedere al populaţiei din Republica Moldova care nu mai vrea să tolereze ca R. Moldova să se afle în două luntri: o parte se uită spre Vest, iar o parte spre Est.
Un bun exemplu avem în ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina. Nici ucrainenii nu mai vor să tolereze acele politici care se fac de conducerea de acolo. Moldova este la o răspântie de drumuri şi americanii vin să ne salute că am ales, în sfârşit, calea corectă spre dezvoltarea societăţii.”
Europa Liberă: Cum se vede la Washington acest summit de la Vilnius şi performanţa Moldovei de a parafa acele două acorduri importante la acel summit? Ca un semnal că s-a pus capăt acestei politici ce a căpătat denumirea de a te afla concomitent în două luntri?
Vlad Spânu: „Sondajele de opinie nu arată deocamdată că s-a pus punct la aceasta. Până acum se spunea ferm şi tare din partea conducătorilor din Republica Moldova, chiar şi de către actualii membri ai guvernului, că noi putem să fim concomitent şi în CSI, şi să ne integrăm în UE, ceea ce este un non-sens. Este evident că nu poţi să te integrezi în UE fiind membru al CSI. Pe când astăzi, Moldova este membru al CSI, dar se duce la Vilnius, în acelaşi timp merge în Rusia, pentru summit-uri de CSI, întâlniri la nivel de preşedinte, de prim-miniştri, de miniştri de externe. Ceea ce ar trebui să fie pus punct. Faptul că Moldova nu iese din CSI denotă că actualii guvernanţi încă stau la dubii şi nu pot să ia decizii aşa cum au luat-o Ţările Baltice de exemplu.”
Europa Liberă: Credeţi că acum, logic, lumea s-ar aştepta ca Moldova să iasă din CSI?
Vlad Spânu: „Eu cred că logica aceasta trebuia să fie implementată demult, din 2009 încoace, iar acum după Vilnius este un moment important când cei de la guvernarea Republicii Moldova de astăzi să-şi asume această decizie statală pentru a spune un „da” ferm integrării Moldovei în UE, prin ieşirea din CSI.”
Europa Liberă: Este lucru ştiut că derapajul ucrainean a avut loc din cauza presiunilor Rusiei, dar s-a spus inclusiv că Rusia a exercitat aceste presiuni pentru că s-ar teme mai mult de NATO, iar această asociere ar fi însemnat şi reluarea discuţiei despre aderarea Ucrainei la NATO. Cum vi se pare?
Vlad Spânu: „Eu cred că pentru Rusia cel mai important în acest Parteneriat Estic este de a menţine toate şase ţări din Parteneriatul Estic, de a le frâna calea spre UE. Practic, i-a reuşit în cea mai mare parte: Armenia şi Ucraina sunt scoase din joc. Chiar dacă cu Ucraina rămâne să mai vedem pentru că astăzi la Kiev sunt demonstraţii masive şi dacă Ianukovici s-a temut de presiunea Rusiei, eu cred că el trebuie să se teamă mai mult de presiunea propriului popor. Şi acum se demonstrează că ucrainenii nu sunt indiferenţi de ceea ce se decide în cabinetele preşedintelui şi prim-ministrului.
Deci, Armenia şi Ucraina deocamdată au ieşit din joc, Belorusia nici nu intrase în joc, pentru că ei sunt membri ai Uniunii Vamale, împreună cu Rusia şi Kazahstan. Azerbaidjan nu s-a decis în care direcţie să meargă deocamdată, fiind asiguraţi cu petrol şi gaze, ei consideră că pentru ei nu este important să fie membri ai familiei europene.
Şi a rămas Georgia şi Moldova. În linii mari, Rusia şi-a îndeplinit parte din mandatul pe care şi l-a propus pentru a opri aceste ţări să fie parte a UE. Şi acum eu cred că presiunile vor fi puse asupra acestor două ţări: Moldova şi Georgia. Şi eu cred că vizitele de încurajare pe care le-am avut în Republica Moldova din partea UE şi pe care le vom avea, iată, acum, din partea Secretarului Kerry vin să spună că Occidentul este cu acele ţări care şi-au ales calea spre reforme, spre integrare europeană. Rusia va continua presiunile asupra acestor două ţări, ca ele cel puţin să-şi încetinească procesul de integrare, iar Occidentul, pe de altă parte, va încuraja aceste ţări ca să meargă în continuare pe drumul ales. Şi, sper eu, va opri Rusia ca să nu continue aceste presiuni asupra acestor două ţări mici, cu 3-4 milioane de oameni.”
Europa Liberă: La modul practic, ce forme ar putea lua acest sprijin american pentru ţări ca Georgia şi Moldova, ca să reziste acestor presiuni, ca să reziste presiunilor economice?
Vlad Spânu: „Dacă ne referim la SUA, eu cred că cel mai eficient mijloc de a influenţa Rusia este un dialog bilateral între SUA şi Rusia în care se va discuta la concret să nu mai fie aplicate aceste presiuni. Acesta ar fi cel mai simplu, care de fapt este şi cel mai complicat, fiindcă în agenda SUA cu Rusia problematica ţărilor cum ar fi Republica Moldova şi Georgia nu este chiar în primele cinci. Şi faptul că vine Secretarul de Stat Kerry în Republica Moldova ar ajuta în sensul în care ar vedea la faţa locului care este situaţia, care este doleanţa celor de la conducerea Republicii Moldova, probabil se va întâlni şi cu oamenii de rând, ca să ia pulsul R. Moldova în sensul dorinţei de a se integra în UE.
În ce ţine de UE, lucrurile sunt mai interesante, în sensul în care UE are o paletă mai largă de opţiuni de a ajuta ţări precum e Republica Moldova – proiecte interesante cu sume de bani care ajută ţările care se integrează să-şi ridice nivelul de trai, infrastructura, legislaţia, care până la urmă curmă corupţia, consolidează instituţiile statului etc. UE, precum am spus, are mai multe opţiuni pentru a stimula aceste ţări să-şi menţină calea.”
Europa Liberă: Totuşi această ofertă nu poate fi unsă pe pâine, efectele ei se vor simţi mai târziu, iar alegerile în Republica Moldova vor fi deja în 2014. Credeţi că pentru a convinge populaţia să sprijine acest curs, s-ar putea începe discuţii mai coerente despre integrare, şi nu doar asociere, despre NATO chiar, ieşirea din CSI, sau nu neapărat?
Vlad Spânu: „Eu cred că lecţia pentru oficialii de la Bruxelles a fost una foarte bună când Armenia, pe neaşteptate pentru ei, a ieşit din jocul acesta, din negocierile pentru semnarea Acordului de asociere, şi acum Ucraina. Şi am văzut foarte curând după ce Ucraina a spus că nu va mai participa la semnarea Acordului de asociere, UE şi-a schimbat discursul vizavi de oferta pe care o oferă Republicii Moldova şi mă refer în primul rând la acordul privind vizele, care ar putea intra în vigoare în 2014. Iniţial au spus până la alegeri, acum mesajele sunt că ar putea fi chiar şi mai degrabă.
Pentru cetăţeanul de rând, care poate nu ştie încă, nu înţelege care este beneficiul deplin al participării Moldova la acest proces de integrare europeană şi a deveni până la urmă ţară membră a UE, cel mai important la zi este de a putea circula liber în UE. Şi asta probabil se va întâmpla în 2014, ceea ce le va ajuta cetăţenilor din Republica Moldova să înţeleagă că este mai bine să poţi circula liber în UE decât în Rusia în căutarea de lucru, unde ştim foarte bine ce se întâmplă cu foarte mulţi dintre concetăţenii noştri, care pleacă în Rusia şi vin fie în sicrie, fie fără bani etc. ”
