Vlad Spânu: „Domnul Leancă poate să facă ce ar putea face oricine este în funcţia de ad-interim, deci să ducă lucrul executivului până la capăt, până va fi un nou prim-ministru desemnat.”
Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi în coagularea unei alte majorităţi parlamentare cu un nou guvern sau cu acest interimat, în eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate?
Vlad Spânu: „Totul depinde de politicienii de la Chişinău, care au format Alianţa-1 şi Alianţa-2. Şi acuma depinde foarte mult de Partidul Liberal Democrat, dacă va decide să meargă pentru înaintarea unui candidat care are consens din partea tuturor membrilor Alianţei sau nu. Acuma Vlad Filat are puterea de a decide dacă Moldova merge în alegeri anticipate sau nu merge.”
Europa Liberă: Se periclitează parcursul european sau nu?
Vlad Spânu: „Tot ce se întâmplă în Moldova în ultimele luni este un pas înapoi ce ţine de aspiraţiile Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Eu am în vedere nu doar schimbările la vârf care au loc acuma, dar reformele. În Republica Moldova nu se discută, în cadrul Alianţei sau între Alianţă şi opoziţie care sunt mai tari şi mai mari ce ţine de reformele instituţionale, reformele care sunt coordonate şi agreate de către guvernul Moldovei şi Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Care ar fi aceste reforme?
Vlad Spânu: „Reformele pe care ni le spun şi aceştia din exterior, ni le spun americanii, ni le spune Uniunea Europeană, ţările membre ale Uniunii Europene, sunt foarte clare. Deci justiţia care nu este independentă cea mai gravă, cred că cea mai mare problemă pe care o are Republica Moldova, precum şi ce ţine de legislaţie, crearea unui climat investiţional. Dar una din alte probleme care se discută mai puţin poate este frontiera de est, frontiera cu Ucraina, care nu este controlată de Republica Moldova din cauza conflictului transnistrean, prezenţei armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Acesta e cel mai mare impediment. Şi, din păcate, toate provocările care sunt, în ultima vreme din partea Tiraspolului, implicit a Rusiei, ne dau clar de înţeles că moldovenii sunt ocupaţi cu desemnarea premierului, noile alegeri anticipate, dar, între timp, la Tiraspol se lucrează foarte, foarte insistent pentru a pune control pe acele sate care au rămas în partea stângă a Nistrului, dar care se subordonează Chişinăului.”
Europa Liberă: Pentru moment, pentru a se depăşi această criză politică, ce e mai bine: să se formeze o majoritate parlamentară sau să se ajungă la alegeri anticipate?
Vlad Spânu: „Din punct de vedere tactic, cred că cel mai bine ar fi ca, până la reuniunea de la Vilnius, unde se va discuta şi se va pune problema avansării Republicii Moldova în cadrul procesului acesta de integrare în Uniunea Europeană, ar trebui să fie un consens între partidele politice, chiar şi cele din opoziţie, Partidul Comuniştilor, ca Republica Moldova să-şi menţină stabilitatea politică şi să depăşească toate divergenţele acestea, până se va decide ce se întâmplă cu Republica Moldova la Vilnius şi după Vilnius. Să ne aducem aminte că toate ţările, absolut fără excepţie din Uniunea Europeană de astăzi, din Europa de Est, au găsit consens intern pentru a integra ţările lor, în Uniunea Europeană şi în NATO.”
Europa Liberă: De ce miza trebuie să fie summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius?
Vlad Spânu: „Miza trebuie să fie fiindcă sunt nişte etape unde se iau decizii. Şedinţa de la Vilnius este una din aceste etape. Tot ce ţine de integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, deci nu doar la Vilnius. Dar este important şi astăzi, şi mâine, şi poimâine cât de insistent se va merge, se va parcurge calea reformelor. Ce se are în vedere? Că tot se vorbeşte de reforme, dar reformele, în linii mari, este trecerea de la un sistem vechi, care nu funcţiona în timpul URSS-ului la un sistem nou, de piaţă, democratic, care este Uniunea Europeană. Mă refer şi la mentalitate, şi la ruperea ancorelor care ne ţin de sistemul vechi, inclusiv instituţii, oameni şi aşa mai departe.”
Europa Liberă: Atunci când se insistă pe ideea că trebuie neapărat să fie promovate reformele, că nu trebuie să fie pus interesul personal de grup, de partid, mai presus de cel naţional – sunt mesaje care vin din Occident atât de la Bruxelles, cât şi de la Washington. Cum sunt ele percepute, ce se întâmplă mai departe, după auzul acestor mesaje, la Chişinău? Din afară cum se vede acest lucru?
Vlad Spânu: „Aţi pus degetul pe rană, fiindcă moldovenii noştri politicieni cunosc foarte bine care sunt cerinţele din afară, cunosc foarte bine care sunt cerinţele din interior ale societăţi civile, ale universităţilor, profesorilor de acolo, ONG-urilor. Însă ei nu fac reforme din cauza că nu înţeleg că reformele trebuie făcute. Ei înţeleg că, prin reforme, îşi vor pierde posibilitatea de a acţiona în felul în care Republica Moldova acţionează de 20 de ani. Adică în afara legii sau croind legea după bunul lor plac. Şi atunci nedorinţa de a face reforme, aşa cum sunt cerute în exterior, este în interesul persoanelor care conduc Republica Moldova şi nu sunt altcineva decât şefii partidelor. Republica Moldova nu este condusă de clasă politică sau de partide politice, este condusă de şefii partidelor politice.”
Europa Liberă: Despre viitorul european al Moldovei mai trebuie să vorbească cetăţeanul? Mai trebuie să creadă în această opţiune?
Vlad Spânu: „Republica Moldova nu are altă alternativă să se dezvolte ca stat, dacă nu se va integra în Uniunea Europeană. Dar Republica Moldova nu poate fi independentă, să rămână în afara Uniunii Europene, atâta timp cât are pe teritoriul său trupe ruseşti şi câteva enclave separatiste: transnistrenii, care sunt susţinuţi de ruşi, găgăuzii care la fel, sunt susţinuţi de ruşi şi iată bulgarii care încep să fie încurajaţi tot de ruşi.”
Europa Liberă: Cerându-şi autonomie.
Vlad Spânu: „Evident. Şi apoi sunt mişcări şi la Bălţi care iarăşi vin să destabilizeze situaţia, în timp ce la Chişinău, lumea se preocupă absolut, totalmente, de alt gen de întrebări.”
Europa Liberă: Iar preocupările guvernului ar trebui să fie care?
Vlad Spânu: „Securitatea naţională, ce ţine de integritatea teritorială – frontiera din partea de est să fie controlată de către Republica Moldova, cu ajutorul ucrainenilor, separatismul să fie sub control, să conlucreze cu toate aceste minorităţi în cadrul Republicii Moldova, ca să nu le fie lezate interesele şi drepturile. Şi, din alt punct de vedere, preocupările guvernului ar trebui să fie axate strict pe reformarea societăţii. Mă refer şi la economie, şi la societatea civilă, şi la instituţii, şi la mass-media şi aşa mai departe. Deci Republica Moldova trebuie să devină după 20 de ani sau să încerce să devină, cu viteză mai mare, să devină o ţară care nu doar se declară europeană, dar care adoptă acele principii şi acele legi care există în Uniunea Europeană, ca să devenim europeni pe adevăratelea.”
