„Acolo unde rusul Ghenadi Onişcenko ne-a lovit peste faţă, iată, vine americanul John Kerry şi ne dă un sărut”

În această săptămână, secretarul de stat american, John Kerry, a felicitat, la Chişinău, liderii şi cetăţenii moldoveni pentru curajul de a-şi alege direcţia pro-europeană, prin recenta parafare, la Vilnius, a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană:

„Statele Unite consideră că integrarea europeană reprezintă cea mai bună garanţie pentru un viitor sigur şi prosper pentru Moldova. Uniunea Europeană a oferit Moldovei o oportunitate istorică de a-şi inventa viitorul european pentru poporul său. Şi dumneavoastră aţi prins această posibilitate, angajamentul Moldovei către reforme va inspira investiţie.”

Iar premierul Iurie Leancă a spus că această prezenţă onorează şi mobilizează:

„Stimate domnule secretar de stat, prezenţa dumneavoastră la Chişinău, într-o perioadă crucială a parcursului democratic şi european al Republicii Moldova, ne onorează, dar, totodată, ne mobilizează, pentru a continua calea de reforme, democratizare şi modernizare a ţării noastre. Suntem siguri că această vizită va constitui un important punct de referinţă în istoria relaţiilor noastre.”

Şeful diplomaţiei americane, John Kerry, a optat pentru o scurtă vizită în Moldova, pentru a arăta suportul Statelor Unite ale Americii ţărilor care au parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, titrează presa occidentală care mai scrie că el a venit într-un stat producător de vin din Europa de Est care nu poate rezista influenţei Rusiei.

Se mai relatează şi despre vizita lui John Kerry la una dintre cele mai mari pivniţe din lume şi că demnitarul american a fost impresionat de vinurile moldoveneşti. Iată cum apreciază această vizită ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Vasile Bumacov: „Faptul că vinurile moldoveneşti au fost promovate de secretarul de stat John Kerry este un lucru extraordinar. Fiindcă televiziunile internaţionale imediat, în toată lumea, au dus faima vinurilor noastre, care au fost lăudate. Chiar dacă nu erau lăudate, numai prezenţa dumnealui, la Cricova, deja este un eveniment extraordinar. Americanii ne-au ajutat foarte mult, în acest domeniu. Americanii au mers în susţinerea noastră, aşa cum a mers Banca Europeană de Investiţii la filiera vinului să ne susţină domeniul. Aşa au făcut şi americanii, prin intermediul USAID. Să ştiţi că am avut, cel mai important, schimbări de mentalitate. Când au mers vinificatorii noştri în Statele Unite şi când americanii le-au arătat cum trebuie promovat vinul, specialişti ai vinificaţiei au rămas uimiţi, au mulţumit pentru faptul că le-au deschis ochii.”

Europa Liberă: Şi, în discuţiile pe care le-am avut cu aceşti vinificatori, care au mers peste ocean, acolo, în Statele Unite ale Americii, au zis că ceea ce i-a surprins cel mai mult este marketingul, felul cum se face marketingul.

Vasile Bumacov: „Aceasta ne lipseşte cu desăvârşire. Aceasta este marea noastră problemă.”

Europa Liberă: Deci şi americanii au vrut să şcolarizeze vinificatorii la acest capitol?

Vasile Bumacov: „Au insistat, au făcut selecţie, au mers în Statele Unite. Mulţi zic: „Dar ce vom vedea noi acolo? Ce vom face?”. Vă spun, s-au întors cu totul alţi oameni. Ei au muncit la elaborarea acestui brand naţional.”

Europa Liberă: Dar proiectul este finanţat atât de guvernul moldovean, cât şi de guvernul american?

Vasile Bumacov: „În special, de guvernul american. Grosul finanţării este de guvernul Statelor Unite, prin intermediul USAID. Datorită americanilor, am putut consulta sectorul vitivinicol, de zeci de ori. Această castă de vinificatori, pe care eu îi numesc cei mai inovativi, cei mai importanţi în domeniu ş.a.m.d., sunt foarte greu de unit, să ajungi cu ei la o înţelegere. Iată, datorită americanilor, cu multă răbdare, prin finanţarea acestui proiect, prin specialişti foarte buni, ne-am adunat, de zeci de ori, şi am discutat ce facem noi, cum ne promovăm ţara. Şi important este că nu au venit numai specialişti americani. Americanii au plătit pentru cei care au venit din Brazilia, din Argentina, din Chile, din Australia. Au venit oamenii care ne-au deschis ochii. Fiindcă noi nu putem merge astăzi cu metodologia franceză, italiană, care este seculară, care este foarte sofisticată. Noi vrem să mergem pe calea lumii noi, să spunem aşa, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, cei, care, într-un termen foarte scurt, au reuşit să penetreze toate pieţele lumii. Şi, iată, am preluat această experienţă.”

Europa Liberă: Domnule ministru, şi acum doar vinurile moldoveneşti, de calitate, vor fi comercializate în lume sub un singur brand, acesta pe care l-aţi lansat acuma, în prezenţa secretarului de stat american?

Vasile Bumacov: „Tot ce se va comercializa – va fi de calitate. Ceea ce va oferi sectorul vitivinicol – va fi de calitate. Dar noi nu vrem să zăpăcim consumatorul din Europa cu diferite denumiri, cu diferite branduri. Cine, în Europa, are timp să studieze că vinul acesta este de la Ţiganca, că acesta e de la Purcari? Nu avem timp. Avem nevoie de un singur cuvânt – Moldova. Ca toată lumea să ştie că este din Moldova. Iar cei care sunt cu adevărat cunoscători, vor citi şi vor vedea că acesta vine de la Cricova, din zona cutare. Dar important este, când s-a uita la raft, să vadă, de la 10 metri, că este vin de Moldova.”

Europa Liberă: Secretarul de stat american John Kerry a servit vin moldovenesc. Am văzut că chiar a şi ciocnit paharul cu premierul Iurie Leancă. Ce reacţii a avut? Prima lui reacţie, când l-aţi văzut că bea din paharul cu vin moldovenesc?

Vasile Bumacov: „Este un om cu experienţă extraordinară. Şi chiar am stat alături, să văd ce-i place dumnealui, fiindcă am degustat, cel puţin, patru vinuri. Şi am văzut, când a ajuns la un vin roşu, la degustat, a rămas încântat, a trecut la alt vin şi imediat s-a întors la acela care i-a plăcut foarte mult. Şi a spus: „Iată, este un vin foarte bun. Chiar mă impresionează”. Şi i-am spus domnului secretar de stat că noi, moldovenii, considerăm că viaţa este scurtă, ca să bem vin prost. De aceea, l-am servit cu ce avem mai bun, i-a plăcut foarte mult, a rămas impresionat şi de Cricova.”

Europa Liberă: Atunci când a zis că bem un pahar de vin pentru parteneriatul dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, credeţi că a lăsat să se înţeleagă un mesaj şi pentru Est, pentru cei de la Moscova, care încă nu au retras aceste restricţii pentru vinurile moldoveneşti, exportul de vinuri moldoveneşti?

Vasile Bumacov: „Americanii nu aruncă vorbe în vânt. Atunci când o persoană atât de importantă a spus că Republica Moldova va fi sprijinită în aspiraţiile ei europene şi când a confirmat că locul Moldovei, clar, este în Uniunea Europeană, aceasta contează foarte mult... Ceea ce vor crede ceilalţi este treaba lor. Important este faptul că acest mesaj a fost clar: cum ar trebui să se mişte Republica Moldova spre scopul, pe care trebuie să-l atingă neapărat, să devină cu adevărat ţară europeană. Şi s-a spus clar că sunt prieteni care ne susţin şi ne ajută. Evident, nu s-a spus şi partea a doua, că ar mai trebui şi noi să facem eforturi mari, ca să realizăm acest vis...”

Europa Liberă: Şi eforturile Moldovei, domnule ministru, în ce constau?

Vasile Bumacov: „Sunt foarte bine definite în Acordul de Asociere, în negocierile noastre cu Uniunea Europeană, în mesajele Ambasadei Statelor Unite ale Americii, în mesajele ambasadorilor care muncesc în Republica Moldova şi reprezintă ţările europene. Problema este că, în această situaţie, când opoziţia are alt interes decât interesul strategic, interesul naţional, este foarte greu pentru guvernare a se mişca mai repede.”

Europa Liberă: Dar când credeţi că aţi putea să primiţi un răspuns concret din partea Federaţiei Ruse referitor la reluarea exportului de vinuri pe piaţa acestei ţări?

Vasile Bumacov: „Când se va lua o decizie la nivel înalt.”

Europa Liberă: Cine trebuie să ia decizia: domnul Putin, domnul Medvedev?

Vasile Bumacov: „Eu sunt sigur că, dacă ar fi decizia domnului Putin, această problemă s-ar rezolva.”

Europa Liberă: Poate îl aduceţi în beciurile de la Cricova?

Vasile Bumacov: „Cred că ar fi normal să vină şi să vadă colecţia de vinuri, dacă s-a păstrat corect, s-o mai testăm. Noi ne-am bucura foarte mult. Fiindcă noi niciodată nu am spus că ne bucurăm de unii sau nu ne bucurăm de alţii. Relaţiile cu Federaţia Rusă sunt pentru noi foarte importante. Şi nimeni nu ne roagă să avem relaţii proaste cu Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Deci va fi ridicat acest embargou sau nu? Aţi spus că, dacă nu aveţi un răspuns pozitiv, o să-l numiţi şi dumneavoastră embargou, aşa cum trebuie să i se spună.

Vasile Bumacov: „Păi, uitaţi-vă, am epuizat tot ce s-a cerut de la noi şi avem acum o scrisoare pe care nu ştim cum s-o tratăm, pregătim un răspuns, dar nu ştim la ce să răspundem... Mă pune în gardă acest lucru şi chiar consider că cei de la Rospotrebnadzor ceva caută şi eu nu înţeleg ce caută.”

Europa Liberă: E o reacţie la acest parcurs pro-european al Moldovei?..

Vasile Bumacov: „Eu nu pot să spun acest lucru. Nu ştiu dacă este la acest parcurs. De fiecare dată, la Moscova, am spus că aceasta este în folosul Federaţiei Ruse. Integrarea europeană a Republicii Moldova nu este îndreptată împotriva Federaţiei Ruse, ba, chiar, în interesul Federaţiei Ruse. Numai dacă ar dori să se gândească mai serios, acolo, unii funcţionari.”

Europa Liberă: Piaţa americană ar putea să absoarbă o cantitate mai mare de vin moldovenesc, din moment ce domnul Kerry s-a convins ce vinuri produce Moldova?

Vasile Bumacov: „Doamnă Valentina, am controlat, de trei ori, cifra de afaceri cu Statele Unite. Am avut indicaţia primului ministru să-i spun clar care este cifra de afaceri cu vin cu Statele Unite. Nu o să mă credeţi, în opt luni, s-a exportat vin în Statele Unite în sumă de 11,8 milioane de dolari SUA. E o cifră de afaceri pentru Republica Moldova foarte importantă.”

Europa Liberă: Poate să crească această cifră?

Vasile Bumacov: „Ea poate fi triplată. Ea poate fi mult mai mare. Fiindcă Statele Unite este o ţară care, în ultimii 12 ani, a dublat consumul de vin. Da, este o ţară producătoare de vinuri de calitate, dar este o ţară foarte mare, cu o piaţă colosală. Şi pentru Republica Moldova întotdeauna se va găsi loc.”

Europa Liberă: Domnul John Kerry, secretarul de stat american a primit în dar de la premierul Iurie Leancă o cutie cu vinuri de colecţie şi un divin de o jumătate de secol. Şi dumneavoastră i-aţi oferit un cadou?

Vasile Bumacov: „Domnul prim-ministru i-a oferit o cază cu 500 de sticle cu un sortiment diferit de vinuri care, încă 10-15 ani, se vor maturiza şi tot vor fi mai bune. Dumnealui m-a întrebat: „Încă câţi ani?”. I-am răspuns: „15 ani, liber.” Şi a spus: „Când voi fi mai liber, neapărat voi reveni în Republica Moldova, că m-aţi impresionat foarte mult”. Apoi a fost acest cadou despre care spuneţi dumneavoastră, cu gama de spumant, de vinuri de calitate şi, evident, un divin de peste jumătate de secol. Iar eu am venit cu o sticlă frumoasă, de trei litri, este unul dintre cele mai bune vinuri, dintr-un an foarte secetos, un vin şi o carte despre agricultura Republicii Moldova, în limba engleză.”

Europa Liberă: Domnul Kerry, în mesajul lăsat în cartea de oaspeţi, a numit vinăria de la Cricova drept o comoară ascunsă.

Vasile Bumacov: „Am fost alături tot timpul, ca să văd cum a progresat impresia acestei personalităţi, de la intrare şi până la ieşire. Deci s-a schimbat foarte mult. Iniţial, a fost uimit de numărul de sticle, a urmat diversitatea acestor sticle. Şi această colecţie tot se deschidea mai mare şi mai mare. Şi, când a testat vinurile şi cu miez de nuci, dumnealui deja a spus că ceea ce a văzut aici este, într-adevăr, ceva cu care trebuie să ne mândrim foarte mult, că este unical, în lume.”

Europa Liberă: Da, a zis că găsit o colecţie remarcabilă de vinuri şi este un privilegiu pentru el să viziteze un asemenea loc. Se pare totuşi că a fost un prestigiu pentru Cricova să găzduiască inclusiv vizita secretarului de stat american în Republica Moldova.

Vasile Bumacov: „Cricova este întreprindere de stat, care reprezintă şi faţa ţării. De aceea, a fost un privilegiu pentru ţară, nu numai pentru Cricova. Evident, Cricova acuma are încă un punct forte, atunci când va promova vinurile, spunând că aici se păstrează colecţia secretarului de stat, aici a fost secretarul de stat. Şi bravo lor, dacă vor avea capacitatea necesară să folosească acest lucru, fiindcă domnul Kerry, cu bună ştiinţă, a făcut acest lucru.”

Europa Liberă: Chiar credeţi că se va reîntoarce în pivniţele de la Cricova?

Vasile Bumacov: „Nu exclud.”


***

Şi pentru că oaspetele de rang înalt de la Washington, John Kerry, a servit o cupă de vin cu premierul Iurie Leancă şi cu alţi demnitari, dar şi vinificatori prezenţi la Cricova, am căutat să aflu câtă importanţă conferă ei acestei vizite. Nelly Sonic reprezintă compania Lion-Gri, o întreprindere modernă, utilată la nivel european care vinde vin şi pe piaţa americană.

Europa Liberă: A fost greu să penetraţi această piaţă? Şi de ce această ambiţie să ajungeţi cu vânzările de vin în SUA?

Nelly Sonic: „Noi suntem o companie care ne aflăm în Zona Economică Liberă. Compania noastră are 16 ani. Şi, iată, aproape 15 ani, am îndrăznit, pas cu pas, să intrăm şi în America. Noi vindem în peste 23 de ţări din lume. Şi în America, 15 ani, desigur a fost foarte greu. Câte un container câteodată era, nu pe lună, pe jumătate de an, câte două. Am ajuns la 80 de containere pe an.”

Europa Liberă: Ar însemna câte sticle?

Nelly Sonic: „Un milion. Vreau să vă spun, câteodată, nici nu mergeam sub brandul nostru – Lion-Gri. Mergeam sub un brand străin, până ce, la un moment dat, au văzut că, în fiecare an, cresc vânzările, au început să ne solicite ca să ieşim deja cu brandul Lion-Gri. În primul rând, nu avem o imagine a ţării.”

Europa Liberă: Acuma s-a lansat brandul.

Nelly Sonic: „Acuma, da, s-a lansat brandul. Să sperăm. Pentru că până acum, aproape opt ani, au trecut de la primul embargou, am vorbit, ne-am zbătut, fiecare cu nevoia lui, fiecare cu scârba lui.”

Europa Liberă: Aţi fost deseori în SUA?

Nelly Sonic: „Da. Am fost la diferite expoziţii. Am trimis tehnologii mei acolo şi au învăţat, managerii au trecut. Am fost susţinuţi şi de programul USAID.”

Europa Liberă: Cum explicaţi că SUA, o ţară mare, o mare putere în lume, de ce ar avea interes pentru Republica Moldova?

Nelly Sonic: „În SUA oamenii sunt foarte interesaţi de tot ce e nou. Şi noi intrăm cu dreptul, cu vinuri foarte noi pentru ei. Iată, de exemplu, aşa s-a întâmplat că, într-un an, am vândut vreo 25 de containere numai de Pinot Grigio şi nu puteam înţelege de ce numai vinul Pinot Grigio. Dar ei ziceau că Santa Margarita din Italia s-a dus la fund, „pe lângă dumneavoastră, sunteţi mai ceva ca brand, ca Pinot Grigio”. Şi pe urmă am ieşit cu San Giovesi, Saperavi şi lor le este interesant tot ce e nou. Şi, dacă a gustat o dată, s-a reîntors iar la soiul acesta. Şi mai departe, deja îţi faci calea.”

Europa Liberă: Cât simbolism e în vizita secretarul de stat american în Moldova?

Nelly Sonic: „Eu atât de mult cred că ceva se va schimba după vizita aceasta. Deoarece eu am colegi, am cumetri vinificatori în Georgia şi ei au fost foarte susţinuţi anume de americani. Susţinuţi la un nivel foarte înalt, care chiar le-a dat, la fiecare companie separat, şi au ieşit din ceea ce au ieşit. Nimeni nu spune să ne dăruiască bani. Daţi-ne fără nişte procente nebune, care sunt în Moldova. Foarte mult sper în dumnealui, nu ştiu de ce. Aş vrea să-i spun: „Faceţi şi dumneavoastră un gest pentru vinificatori’.”

Europa Liberă: E de folos că a ales să se întâlnească cu vinificatorii?

Nelly Sonic: „Da. Trebuie investiţii foarte mari.”

Europa Liberă: Dar credeţi că se vor supăra partenerii ruşi pentru acest suport care ar urma, ar putea să vină de peste ocean, din America?

Nelly Sonic: „Dă, Doamne, el să vină. Pe noi deja nu ne vor interesa ruşii. Ei, dacă vor vrea, se vor întoarce la noi. Ei nu pot fără vinurile noastre. La noi vinurile sunt foarte bune. Dar, cu părere de rău, foarte multă imagine negativă ne-au făcut ruşii, foarte mult, şi în China, şi în Franţa.”

Europa Liberă: V-aţi explicat de ce acest rău?

Nelly Sonic: „Aceasta este o politică. Şi astăzi am aflat că chiar este o scrisoare, că ei au spus: „Băieţi, cu regret, faceţi-vă treaba voastră, noi o să vă învăţăm să faceţi vin”. Eu păgubesc foarte mult, fiindcă m-am învăţat cu Rusia, fac nişte vinuri foarte bune.”

Europa Liberă: Aveţi calcule, pierderile la cât s-ar estima?

Nelly Sonic: „Foarte mari pierderi. Se spune că în toată Moldova 3 milioane şi ceva. Dar cred că aproape fiecare companie are undeva. Fiindcă la mine încă stau vinurile care nu sunt trimise, vreo 10 maşini, sunt încă mărci foarte multe.”

Europa Liberă: Şi cam la cât s-ar estima?

Nelly Sonic: „Nu ştiu. Nu am socotit. Eu credeam că, iată-iată, se deschide şi am să trimit vinurile acestea. Sticlele sunt special făcute, etichete şi îmi pare rău. Că eu ştiu precis că mai mult ruşii nu o să se întoarcă.”

Europa Liberă: Pentru domnul Kerry a ajuns o sticlă pe care aţi fabricat-o dumneavoastră?

Nelly Sonic: „Sunt mai multe sticle aduse aici.”

Europa Liberă: Care din vinuri aţi vrea să ajungă pe masa domnului Kerry?

Nelly Sonic: „Golden Lion. Este un vin extraordinar.”

***

O întrebăm şi pe Alexandra Can, directorul Societăţii pe Acţiuni Artima, preşedinta Patronatului din Industria Uşoară cu ce impresii pleacă de la această întâlnire pe care a avut-o cu secretarul de stat american, John Kerry.

Alexandra Can: „S-a confirmat, încă o dată, că America, precum şi Uniunea Europeană, se străduie din răsputeri să ne ajute să trecem peste greutăţile financiare şi să mergem spre un alt viitor, pe care ni-l dorim. Mesajul Americii, de bucurie că noi totuşi am parafat acest Acord, de fapt, a fost bomboana de pe colivă.”

Europa Liberă: Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană?

Alexandra Can: „Sigur. Pentru că America a venit să ne felicite pentru acest început de asociere. Pentru noi este foarte important.”

Europa Liberă: Dar nu se va supăra partenerul strategic de la Est, care este Federaţia Rusă?

Alexandra Can: „Cred că nu are niciun motiv. Moldova este în drept să aleagă. Noi avem tot dreptul să ne supărăm pe partenerul de la Răsărit numai pentru că a pretins întotdeauna că trebuie să ne dicteze încotro să o luăm. Şi poate că trebuie să îi şi mulţumim, în mod special, că ne-a împins spre Uniunea Europeană, prin comportamentul său care a fost ameninţător şi arogant. Deci tot ce a făcut acest strateg, Rusia, în ultimii ani, a fost să ne grăbească decizia noastră de aderare la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Până la aderare, mai este timp. Dar v-a surprins felul domnului Kerry de a fi? A venit, a dat mâna cu toată lumea.

Alexandra Can: „Trebuie să învăţăm şi noi ce ne-a plăcut aici.”

Europa Liberă: Ce v-a plăcut?

Alexandra Can: „Mi-a plăcut modul de a vorbi, de a-şi expune punctul de vedere, modul de a ne privi pe toţi în ochi, de a veni aproape de noi să ne întrebe: „Cum îţi merge?”.”

Europa Liberă: Şi de ce ar simpatiza SUA Republica Moldova?

Alexandra Can: „Pentru că, probabil, Statele Unite ale Americii au intenţii foarte sincere şi pun umărul ca în lume să fie cât se poate mai puţine focare de sărăcie, mai puţine focare de discordie, separatism, lupte, războaie. Şi susţinerea, în calea spre dezvoltare a democraţiei, în bunul sens al cuvântului, nu democraţia care este înţeleasă de fiecare pe placul lui, cred că pentru ei este o normă, pentru ei este un scop. Şi acest scop este bun şi pentru noi. Trebuie să îl vrem şi noi. Trebuie să putem să preluăm. Trebuie să putem învăţa. Deci America încă are un punct foarte forte că a ştiut să-şi aleagă aici cetăţeni moldoveni corecţi, care gestionează acea sumedenie de bani, despre care s-a spus, fondurile propuse pentru dezvoltare. Şi s-a numit 1,1 miliarde de dolari. Vă daţi seama ce înseamnă această plusvaloare. Numai că trebuie să ştim să consumăm cu cap toate finanţele venite din afară şi să vedem ce construim, încotro mergem. Democraţia, la noi acasă, ne va permite numai să ne considerăm europeni.”


***

Vizita lui John Kerry la Chişinău demonstrează interesul Statelor Unite pentru a consolida alegerea europeană a Republicii Moldova. Este părerea directorului Editurii Arc, Iurie Bârsa.

Iurie Bârsa: „Indiscutabil că este o vizită foarte importantă pentru ţara noastră, o vizită pe care a efectuat-o un demnitar de rang înalt, după summitu-ul Parteneriatul Estic de la Vilnius. A fost scopul administraţiei americane de a neutraliza presingul din partea Rusiei asupra Moldovei, de a-şi marca nişte sfere de interese ale Statelor Unite ale Americii aici, în Republica Moldova. Cu atât mai mult cu cât s-a produs sincopă aceasta, în timp, a intenţiilor Ucrainei de a semna Acordul de Asociere. Cu toate că Ucraina este o ţară europeană şi sunt absolut convins că, mai devreme sau mai târziu, totuşi va semna acest Acord, acesta este destinul Ucrainei. Şi să fac o paralelă între cunoscuta afirmaţie, acolo unde rusul Ghenadi Onişcenko ne-a lovit peste faţă, iată, vine americanul John Kerry şi ne dă un sărut. Deci este un mesaj foarte pozitiv şi, să spun aşa, un bobârnac în cap Rusiei că vinurile, în urma unor declaraţii ale demnitarilor înalţi din Rusia, nu vă plac, sau sunt bune de vopsit gardurile, uite, vine un demnitar de stat, practic a doua persoană, dacă vorbim de influenţa lui şi de autoritatea, pe care o are administraţia americană, şi spune că vinurile sunt foarte bune şi susţine Moldova în cursul său european.”

Europa Liberă: Şi acum credeţi că s-a resemnat Moscova, după ce şi John Kerry a declarat, la Chişinău, că atât trecutul, cât şi viitorul Moldovei, este unul european?

Iurie Bârsa: „Nu va fi o reacţie promptă din partea Rusiei. Rusia ştim că are nişte frustrări, că pierde sfera de influenţă. Vedem că bătălia s-a dat, în mare parte, miza Parteneriatul Estic a fost Ucraina. Pe termen scurt, le-a reuşit să stopeze mişcarea Ucrainei spre integrarea europeană, dar, pe termen lung, eu cred că Rusia trebuie să tragă nişte învăţăminte din toate lucrurile acestea şi e mai bine să ne fie prietenă decât să ne fie duşman. Statele Unite ale Americii au manifestat, de fapt, o simpatie faţă de cursul nostru european şi ne-au declarat prieteni, poate nu strategici. Moldova este un teren de luptă, să spun aşa, între marele puteri ale lumii, între Statele Unite ale Americii şi Rusia. Cât de răsunător n-ar fi această afirmaţie, dar în realitate cam asta este. După războiul rece, vizita aceasta a fost ca un ecou al disputei acestea continue între Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă, ca un succesor al imperiului răului, aşa cum a fost numit de alt demnitar de stat, un preşedinte al Statelor Unite ale Americii.”

Europa Liberă: Acest sprijin, această încurajare, care vine din Occident, nu înseamnă că va veni cineva aici, în Republica Moldova, să facă viaţa mai bună, să promoveze reformele, să lupte cu corupţia, să mărească pensii, salarii...

Iurie Bârsa: „Indiscutabil. Nu trebuie să punem pe umerii unor străini sarcinile care trebuie să le îndeplinim noi. Ei ne-au oferit undiţa, peştele trebuie să-l prindem noi. Dar încă un lucru mare, pe care l-a făcut John Kerry cu vizita sa, el, în fond, a amintit tuturor că Statele Unite ale Americii, din 1991, de la proclamarea independenţei până în prezent, a oferit suport financiar de 1,1 miliarde de dolari. Adică nu întâmplător a făcut acest lucru. El a menţionat, şi pentru actuala guvernare şi pentru guvernările care urmează să vină, fiindcă este totuşi o obligaţie a noastră, este o obligaţie a ţării noastre de a avea un feedback, adică tot ce s-a făcut până acuma trebuie să se încununeze de anumite succese.”

Europa Liberă: Cineva făcea un calcul că 1,1 miliarde de dolari asistenţă oferită din partea Statelor Unite ale Americii ar însemna aproximativ 400 de dolari pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova. Şi tot cineva se întreba şi unde sunt banii.

Iurie Bârsa: „Plăţile acestea au fost eşalonate, începând cu 1991. 400 de dolari împărţim la 20 de ani nu este totuşi atât de mult. Dacă facem o comparaţie cu remitenţele care vin anual, peste un miliard şi ceva, care, în fond, tot sunt vărsaţi în economia ţării, dar ei nu sunt o sumă de bani palpabili, să spun aşa, de fiecare. Ei funcţionează în schema aceasta economică a Republicii Moldova, au început să se construiască drumuri, se mai construiesc grădiniţe. Şi, sigur, dacă noi ne dorim mai mult, înseamnă că pretenţiile noastre cresc, înseamnă că avem cu ce compara, fiindcă oamenii au început să circule deja în statele europene. Şi asta nu înseamnă că noi acuma trăim mai rău decât am trăit în anii ’90. Pur şi simplu, acuma şi cerinţele noastre s-au mărit. Într-adevăr, este un decalaj, prin sate sunt familii care o duc foarte greu, care nu au mijloace suficiente de plată. Dar lucrul acesta se întâmplă că nu avem, în primul rând, o securitate energetică şi suntem nevoiţi să plătim sume considerabile pentru agentul termic, pentru gaz.”

Europa Liberă: Guvernarea ce ar trebui să întreprindă, în următorul timp?

Iurie Bârsa: „Să se autodisciplineze, în primul rând, să facă declaraţii cât mai puţine şi fapte cât mai mari, iarăşi, lupta cu corupţia, reforma în justiţie. Sunt nişte lucruri banale de acuma sună, fiindcă noi vorbim, de atâta timp, de aceste îndemnuri pentru toţi, dar de la declaraţii trebuie să trecem la fapte, indiscutabil. Şi oamenii, dacă vor simţi măcar cu o iotă că viaţa se îmbunătăţeşte şi este o tendinţă înspre bine, fiindcă Uniunea Europeană este trecerea în alt sistem de referinţă, unde nu va putea să fure fiecare ca la drumul mare, unde fiecare demnitar va trebui să se conformeze legilor Uniunii Europene, unde normele democratice sunt respectate, fiindcă sunt state cu tradiţii democratice seculare. Şi asta ar trebui să se facă, de a promova aceste reforme şi de a explica oamenilor atuurile, în caz că, în termen scurt, Republica Moldova va semna Tratatul de Asociere şi, pe un termen relativ lung, va fi membru al Uniunii Europene. Acest scop ni l-am pus în faţă şi pe acesta trebuie să-l realizăm.”