Impozitul unic în agricultură - argumente pro și contra

Guvernul a pus punct în polemica sa tăioasă cu Fondul Monetar Internaţional legată de impozitul unic în agricultură. Iniţiativa unificării unor impozite plătite de agricultori în unul singur a fost retrasă săptămâna trecută din Parlament, cu justificarea că ar nedreptăţiţi agricultorii mici şi ar îngreuna birocraţia. De ce aceste dificultăţi nu au fost anticipate înainte ca să li se dea speranţe deşarte agricultorilor şi cât de mare este dezamăgirea produsă de acest nou pas înapoi al guvernului? O convorbire astăzi la acest subiect cu Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii producătorilor agricoli.

Europa Liberă: Guvernul a retras, dle Slusari, din Parlament proiectul de lege privind impozitul agricol – un impozit despre care se discută din 2012 şi care ar fi urmat să unifice şase impozite în unul. Întâi de toate, cum au primit vestea renunţării la el agricultorii?

Alexandru Slusari: „Cu mare dezamăgire.”

Europa Liberă: Dle Slusari, povestea aceasta cu impozitul agricol pare a fi situaţia în care mai mult contează, pentru înţelegerea corectă a lucrurilor, nu atât motivul retragerii, cât mai ales cel din care se aprobase la un moment dat. Guvernul Filat nu părea dispus să-l accepte, dar, brusc, înainte de demitere, atunci când mulţi erau siguri că vin alegerile, l-a votat. Parlamentul nu a dat nici un semn că ar fi dispus să-l sprijine. Imediat s-au auzit voci care spuneau, la unison cu FMI, că este o idee ce favorizează fermierii mari şi-i defavorizează pe cei mici. Dintr-o parte, situaţia ar putea lăsa impresia că cineva a făcut loggy pentru interesele agricultorilor mari în faţa guvernului Filat, dar odată plecat acest guvern, s-a risipit şi efortul…

Alexandru Slusari: „Nu cred că este vorba despre un lobby. Această lege ca atare este lobată de agricultorii care vor să facă regulă în sector şi vor să plătească cinstit toate impozitele.

Acest proiect de lege are mai multe avantaje, şi nu doar de ordine fiscală. În primul rând, această lege pune în condiţii egale toţi producătorii agricoli. Al doilea avantaj ţine de simplificarea evidenţei şi raportării, lucru de la care recurge micşorarea corupţiei între FISC şi agricultori. Al treilea avantaj ţine de micşorarea semnificativă a numărului de evaziuni fiscale. Patru – se vor micşora numărul terenurilor neprelucrate. Şi cinci la număr, dar nu după importanţă – apare un stimulent suplimentar pentru agricultori să aibă un randament mai ridicat, mai sporit.”

Europa Liberă: Dvs. iată v-aţi făcut nişte calcule. Guvernul a făcut şi el nişte calcule şi spune într-o notă informativă tocmai că acest impozit ar deschide portiţele pentru evaziune fiscală şi ar complica lucrurile. Spuneaţi mai devreme că e pentru agricultorii care îşi plătesc impozitele. Dar cum îi neutralizează acest impozit pe cei care nu-şi plătesc onest impozitele?

Alexandru Slusari: „La ei se micşorează posibilitatea de a se eschiva. Daţi să spunem lucrurilor pe nume: agricultura este cel mai afectat sector din punct de vedere al necontabilizării producţiei agricole, dat fiind faptul că prin definiţie în agricultură este foarte uşor de a nu arăta toată producţia, de a comercializa producţia la negru şi desigur că, atunci când se pune un impozit fix, de la care nimeni nu poate fugi, care este legat de terenurile agricole pe care le deţii în proprietate, se micşorează posibilitatea de a te eschiva, de a nu plăti impozitele. Deoarece acest impozit este legat de o bază fixă. Invers, foarte greu ar fi de trişat. Da, mai rămân nişte plăţi, nişte taxe care ar urma să fie plătite, cu excepţia impozitului unic, dar oricum scade semnificativ evaziunea fiscală, dat fiind faptul că baza impozabilă este alta.”

Europa Liberă: Să presupunem că eu sunt agricultor. Am doua ha. de teren arabil, plătesc un impozit de acest fel, care rezultă din înmulţirea numărului de ha. cu un coeficient anume, în funcţie de bonitatea pământului, iar pe alături, sub paravanul de agricultor, desfăşor diferite activităţi - cumpăr şi vând fructe, cereale, etc. Am venituri, dar nu plătesc decât acel impozit? Nu la asta se referea FMI, iar acum mai nou şi Ministerul Finanţelor, când spuneau că se deschid noi portiţe pentru evaziune fiscala?

Alexandru Slusari: „Ministerul Finanţelor ar fi trebuit să invoce aceste argumente înainte să fi fost aprobat în Guvern acest impozit şi să fi fost votat în Parlament în primă lectură. Dar în ceea ce ţine de argumente, noi în comisie am luat varianta Ucrainei, unde foarte clar este scris că acest impozit se aplică pentru întreprinderi la care nu mai puţin din 75% din structura vânzărilor constituie producţie agricolă. Deci, se face delimitarea foarte clară dintre producătorii agricoli care se ocupă preponderent cu agricultura şi ceilalţi antreprenori, pentru care agricultura este un business auxiliar.

Noi aici am găsit soluţia după exemplul ţării vecine, iar acest argument, precum şi argumentul cu avantajele pentru fermierii mari şi fermierii mici, noi în cadrul comisiei şi în cadrul negocierii cu Federaţia fermierilor am găsit o soluţie de compromis. După aceste negocieri eu nu am mai auzit nici un argument împotriva acestui impozit. Pentru fermierii mici era preconizată o cotă mai redusă.”

Europa Liberă: Aţi invocat exemplul Ucrainei. Mai există şi alte ţări care aplică acest impozit?

Alexandru Slusari: „Federaţia Rusă şi Estonia, din câte cunosc. Mai mult, deci, în ţările post-sovietice, unde ponderea economiei tenebre este una mare.”

Europa Liberă: Chiar dacă nu o spune în voce tare, guvernul a răspuns astfel se pare criticilor FMI, instituţie financiară expertizele căreia sunt de primă valoare în ochii tuturor donatorilor şi cu care Chişinăul ar vrea să-şi restabilească relaţia. De ce nu e mulţumitoare această explicaţie pentru domniile voastre?

Alexandru Slusari: „În primul rând ţine de forma în care a procedat. Nu există altceva mai rău decât promisiunile nerealizate. După ce la începutul anului ni s-a spus ferm că impozitul va fi introdus începând cu anul 2013 (a fost o promisiune făcută nu o dată de către ex-prim-ministrul Filat), proiectul a fost aprobat de către Guvern cu o zi înainte de demisia Guvernului, proiectul a fost votat în prima lectură şi pe urmă s-au început aceste mişcări neclare pentru noi: parcă răspundeam la fiecare întrebare, găseam compromisul, dar lucrurile nu se mişcau mai departe.

Pe urmă ni s-a spus că hai să facem proiect-pilot. Noi am căzut de acord. Dacă există atâtea opinii, dacă FMI nu e de acord, să nu supunem riscului întreaga economie, alegem trei raioane şi implementăm în trei raioane un proiect pilot.

Pe urmă ni s-a spus că în 2013 nu reuşim. Haideţi să facem din 2014. Doar ca să mergem înainte, noi am acceptat şi asta. Bine, mergem din 2014 cu trei raioane. Până la urmă, fără să ne comunice, fără să ne prezinte argumente, ca să ştim care a fost baza calculelor, nici o discuţie după luna mai, nici în cadrul Comisiei agricultură, nici în cadrul Guvernului, nici în cadrul Ministerului Finanţelor noi nu am avut. Şi desigur că pentru noi a fost un şoc când ni s-a comunicat că nici pe linia proiectului pilot nu va merge…”

Europa Liberă: E limpede că atunci când se dau speranţe deşarte, efectele pot fi numai negative. Pornind de la previziunea FMI, confirmată acum, iată, şi de Ministerul Finanţelor, dar şi de Dvs. la un moment dat, că acest impozit ar fi urmat să-i avantajeze pe producătorii mari şi, invers, pe cei mici să-i împovăreze, nu vi se pare totuşi o logică greşită, în timp ce în toată lumea antreprenoriatul mic şi mijlociu este sprijinit, pe el se pune accentul, inclusiv în agricultură. De ce ar trebui sa-i avantajam pe cei mari nu pe cei mici ar trebui?

Alexandru Slusari: „Eu nu sunt de acord cu ideea divizării fermierul mare/fermierul mic. În Republica Moldova trebuie să existe doar noţiunea de fermier eficient, indiferent de suprafaţa deţinută. Poţi să ai rezultate bune şi pe un ha., şi pe două ha. – cu seră de exemplu. Dar poţi să nu fii eficient nici pe o mie sau două mii de ha. Şi în acest context noi trebui să stimulăm agricultura eficientă şi pe fermierii eficienţi. Dar în ceea ce ţine de avantaj/dezavantaj eu repet: în cadrul discuţiilor la comisie noi ne-am înţeles cu federaţia fermierilor că fermierii mici, cu până la 10 ha., vor plăti impozit consolidat între 1,85 lei pe ha. şi 2 lei pe ha.”

Europa Liberă: V-aţi gândit la o perioadă provizorie, prin urmare. Un alt teren de contradicţii dintre guvern şi FMI, dar şi între agricultori şi Guvern e TVA-ul în agricultură. Doar un an a fost aplicat un TVA de 20%, aşa cum a recomandat FMI. Acum guvernul vrea să se întoarcă la 8%, în dezacord din nou cu FMI. Întrebarea mea este simplă: dacă rămâne în vigoare revenirea la 8% pe care o cereţi, ar fi pe potrivă asta să vă mulţumească, chiar şi cu anularea impozitului unic, sau dezamăgirea va rămâne la fel de mare?

Alexandru Slusari: „Gustul dezamăgirii oricum rămâne. Dar cu impozitul unic noi mai avem timp să încercăm să revenim la negocieri. Impozitul unic noi am putea să-l aplicăm de exemplu după modalitatea: când se achită impozitele la agricultori, noi am putea să discutăm această întrebare, adică în februarie-martie. Să mai încercăm să convingem Guvernul. Dar TVA – noi categoric insistăm la revenirea la 8 procente.”

Europa Liberă: Dar de ce agricultorii ar trebui să beneficieze de această facilitate, din moment ce în toată lumea, spun economiştii, TVA nu este considerat un instrument pentru dezvoltarea afacerii, ci o plată care nu aparţine agricultorului, e plătită de consumator şi aparţine statului, nu-i aşa?

Alexandru Slusari: „Iată aceasta este cea mai mare confuzie a analiştilor şi experţilor economici. În toată lumea, în marea majoritate a statelor europene, cota la TVA pentru agricultori este redusă. La vecinii noştri, în România de exemplu pentru o mare parte din produsele agricole, TVA e 0. În Ucraina – 20 de procente, care totalmente rămân în conturile întreprinderilor agricole, în Rusia – 10 la sută, Belarus – 10 la sută, Georgia – 0. Este o metodă prin care, dat fiind faptul că oscilaţia preţurilor la producţia agricolă este imensă în fiecare an şi agricultorul nu poate fi impus la un TVA de 20%.”

Europa Liberă: Dar poate FMI insistă pentru că nu ne-am putea permite un TVA mai mic?

Alexandru Slusari: „Nici acest argument nu este plauzibil. Ministerul Finanţelor a arătat că pentru 2013, după ce a fost introdus TVA de 20%, bugetul mai mult a pierdut. Acum datoriile statului faţă de exportatori la restituirea TVA cu 120 milioane de lei depăşeşte încasările sumare de la producătorii şi prelucrătorii agricoli la TVA. Deci, bugetul a pierdut după introducerea de 20 la sută şi acesta a fost principalul argument din care ministrul finanţelor a venit l această idee că e necesar de revent la 8 procente.”

Europa Liberă: Dacă Guvernul va ceda şi nu va reveni la TVA-ul de 8%?

Alexandru Slusari: „Guvernul nu va ceda. Mingea este acum la Parlament. Dacă marţi nu va fi votat TVA-ul de 8 procente, aşa cum din nou ni s-a promis, noi pentru vineri pregătim primul miting de protest la Parlament.”

Europa Liberă: Vă mulţumim şi să sperăm că şi această contradicţie va fi rezolvată.