Marius Lazurca: O Moldovă reîntregită cu ambiţii europene

Europa Liberă: Cum a fost anul 2013 pentru relaţia moldo-română?

Marius Lazurca: „Faptul că în 2013 premierii şi-au petrecut Ziua Naţională a Republicii Moldova la Chişinău, faptul că, în 2013, preşedinţii au petrecut Ziua Naţională a României la Bucureşti...”

Europa Liberă: E mai mult simbolism aici?

Marius Lazurca: „Ceea ce se naşte în relaţia bilaterală din simbolism este întotdeauna o sumă de proiecte care, fără această dimensiune simbolică, nu şi-ar găsi neapărat temeiul. Şi exemplul cel mai simplu ne este dat de faptul că, în 27 august 2013, premierii nu doar au depus împreună flori la statuia lui Ştefan cel Mare, ci au şi mers până la Ungheni, unde au inaugurat împreună şantierul gazoductului Iaşi-Ungheni. Totdeauna în politica externă trebuie să existe un echilibru între gesturile politice cu o încărcătură simbolică. Vedeţi venirea la Cricova, pentru a lansa brand-ul Wine of Moldova a secretarului de stat, John Kerry. Şi, pe de altă parte, un echilibru, aşadar, cu aspectele de natură practică.”

Europa Liberă: Sunt voci şi nu puţine, care spun că, pe parcursul celor 22 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, mai degrabă, s-au făcut declaraţii frumoase, pentru a întări această bună relaţie între Chişinău şi Bucureşti şi mai puţin s-au implementat proiecte.

Marius Lazurca: „Cei care fac asemenea declaraţii poate ar trebui să se întrebe ei înşişi, mai întâi, ce au făcut ei, pentru a da o dimensiune de concreteţe şi de pragmatism raporturilor dintre România şi Republica Moldova. Pe de altă parte, aş spune, încă o dată, că declaraţiile, gesturile de bună voinţă, simbolismul este materia, combustibilul din care raporturile bilaterale sau raporturile politice, în general, se hrănesc. Acesta este temeiul de care nu ne putem dispensa, dacă dorim să avem raporturi civilizate.”

Europa Liberă: UE poate fi considerată catalizatorul implementării proiectelor de substanţă între Chişinău şi Bucureşti?

Marius Lazurca: „Este catalizatorul şi în multe feluri. Mai întâi, România s-a aliniat liniei de politică pe care Uniunea Europeană o adoptă şi o promovează în raport cu Republica Moldova. În al doilea rând, nu este vorba doar de o aliniere politică, declarativă, simbolică. Şi aici exemplul cel mai bun, care îmi vine în minte, este faptul că cei doi premieri, Ponta şi Leancă, l-au vizitat împreună pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu un dosar de proiecte întemeiate politic şi economic, cu studii de fezabilitate, cu costuri, cu termene de implementare, cu soluţii posibile de finanţare, fie că e vorba de interconectarea sistemelor de gaz din ţările noastre, fie că e vorba de legarea sistemelor de transport a energiei electrice din statele noastre, fie că e vorba de drumuri.”

Europa Liberă: Cum trebuie valorificată perioada de după Vilnius, în relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti, ţinând cont că instituţiile româneşti au sprijinit şi sprijină drumul european al Republicii Moldova?

Marius Lazurca: „După Vilnius, se intră în Republica Moldova, fără îndoială, într-o perioadă de intensitate maximă şi nu numai datorită faptului că perioada de implementare a angajamentelor europene devine de maximă actualitate, ci şi pentru că această perioadă coincide cu perioada ante-electorală. De aceea, în 2014, Republica Moldova va fi în situaţia de a avea nevoie, încă mai mult, de parteneri loiali, de parteneri atenţi, de parteneri realişti, decât a avut-o până acum, iar România este gata să fie un asemenea partener pentru Republica Moldova. Şi noi, România, şi noi, statele membre ale Uniunii Europene, şi noi, instituţiile comunitare de la Bruxelles, vom avea la îndemână câteva instrumente foarte simple. Iar unul dintre aceste instrumente este agenda de asociere care este un plan de acţiuni, cu proiecte concrete, cu surse de finanţare, cu termene de implementare, cu responsabili. România este gata să asume ca un document propriu acest instrument, agenda de asociere, şi să ofere sprijinul de care Republica Moldova va avea nevoie şi pe care Republica Moldova îl va solicita. Noi întotdeauna suntem în construcţia asistenţei pe care o oferim Republicii Moldova, mânaţi de solicitările pe care le primim explicit de la guvernul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: E anevoioasă această cale a reformelor? Şi vă întreb pe dumneavoastră, ca reprezentantul unei ţări care a aderat la UE nu chiar atât de demult şi ştiu că încă mai sunteţi monitorizaţi cu lupa în implementarea acestei reforme. Ziceam dacă sunt grele sau nu neapărat imposibil ca aceste reforme să dea rezultate pentru cetăţeni?

Marius Lazurca: „Da, România este în situaţia de a-şi fi atins anumite obiective, de asemenea, totuşi în situaţia de a realiza că aceste obiective nu vor fi niciodată în mod desăvârşit atinse şi că e cazul să aprofundeze în continuare procesul de integrare europeană. Noi, statele europene, ne supraveghem reciproc şi monitorizăm reciproc respectarea, în întregul spaţiu continental, a criteriilor politice de la Copenhaga. Sigur că urmează o perioadă dificilă. Însă i-aş invita pe toţi cetăţenii Republicii Moldova să se uite în jurul lor, acolo unde sunt ei, acolo unde ne aud, în momentul de faţă, şi să-şi spună care ar fi lucrurile din imediata lor apropiere care merită să fie îmbunătăţite. Să-şi imagineze Republica Moldova cum ar arăta, dacă aceste lucruri ar fi îmbunătăţite, dacă drumurile ar fi mai bune, dacă raporturile cu şefii lor ar fi mai corecte, dacă spitalele ar arăta mai bine. Şi să se întrebe dacă merită făcut efortul acestei îmbunătăţiri, dacă merită construită Moldova pe care ne-o dorim cu toţii. Şi, dacă merită, atunci acest efort nu este dificil, fiindcă Uniunea Europeană şi prin aceasta înţeleg este gata să fie alături de cetăţenii Republicii Moldova, în acest drum.”

Europa Liberă: Domnule Lazurca, este justificat faptul că, în prim-planul reformelor, apare reforma justiţiei şi lupta cu corupţia?

Marius Lazurca: „Fără îndoială. Ce este justiţia, în fond? Dacă nu imaginea esenţială a unei societăţi. Justiţia este chemată să ne facă dreptate nouă ca cetăţeni. O justiţie independentă, liberă, eficientă. Este un obiectiv pentru orice stat. Sigur că, în anumite state în tranziţie, şi e cazul Republicii Moldova, e într-o oarecare măsură şi cazul României, exigenţa ameliorării performanţei sectorului judiciar este mai urgentă sau este mai vie, sau este mai intensă.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă ochiul Bruxellesului care va supraveghea bunul mers al acestor reforme în justiţie?

Marius Lazurca: „Este un gest de solidaritate. Noi dorim ca cetăţenii Republicii Moldova să trăiască într-o societate în care dreptatea să fie posibilă şi în care nedreptatea să fie eliminată şi dată uitării. E limpede că acest sprijin a fost oferit şi că urmează să fie susţinut în continuare. După cum e la fel de limpede că munca trebuie să fie făcută de cetăţenii Republicii Moldova fie că e vorba de autorităţi, fie că e vorba de judecători, de avocaţi sau de cei implicaţi în mod nemijlocit în sistemul juridic.”

Europa Liberă: Crearea acestui forum al justiţiei între cele două state ce ar trebui să aducă nou în această luptă cu corupţia?

Marius Lazurca: „Încercăm să găsim instrumentul cel mai potrivit, pentru a răspunde unor solicitări foarte diverse, referitoare toate la reforma sistemului judiciar din Republica Moldova. Am găsit această formulă într-un acord deplin între miniştrii Cazanciuc şi Efrim de a pune în jurul aceleiaşi mese, într-un dialog multivectorial, pe toţi acei care au un cuvânt de spus în asistarea autorităţilor Republicii Moldova, în îndeplinirea obiectivelor pe care şi le-au propus. În prima linie a acestui forum, vor fi câteva instituţii absolut fundamentale în lupta împotriva corupţiei din România: Departamentul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Agenţia Naţională pentru Integritate, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Aşadar, această constelaţie instituţională nouă în România, care a dat rezultate şi care gradual creează în România condiţiile unei societăţi democratice deplin stabile.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, se pare că hotarul Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice la Prut avantajează Republica Moldova. Pe de altă parte, totuşi deranjează anumite forţe din est această prezenţă euro-atlantică aici, la hotarul dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Ce trebuie să se întâmple mai departe?

Marius Lazurca: „Forţa de atracţie a Uniunii Europene rămâne neschimbată. Cetăţenia europeană, potrivit tuturor opiniilor experţilor, este cea mai dorită cetăţenie din lume. Iată, unul dintre statele-membre, Malta, a creat o legislaţie prin care tuturor celor care sunt gata să ofere 500 de mii de euro li se oferă cetăţenia acestui stat, pe care, de consecinţă, cetăţenia europeană. Nu e întâmplător. Uniunea Europeană reprezintă aproape 20 la sută din comerţul mondial, deşi doar 7 la sută din populaţia globului. Este zona cea mai prosperă, cea mai democratică, cea mai stabilă, cea mai sigură a globului şi care are o forţă gravitaţională, o forţă de atracţie, aşadar, incomparabilă cu, probabil, toate celelalte, cu excepţia, şi aici am oarecare dubii, Statelor Unite. Aceasta este situaţia. Uniunea Europeană este o mare planetă care atrage la ea planetele mai mici din vecinătate.”

Europa Liberă: Prezenţa NATO la Prut totuşi deranjează Federaţia Rusă.

Marius Lazurca: „Alianţa Tratatului Nord-Atlantic are un dialog constant cu Federaţia Rusă. Şi este gata să aşeze pe masa acestui dialog toate temerile, toate îngrijorările Federaţiei Ruse şi cele reale, şi cele pe care Federaţia Rusă le resimte doar ea, nu şi Alianţa Nord-Atlantică. Şi aici este cazul sistemului de apărare împotriva rachetelor. Noi o spunem constant: e vorba de un sistem defensiv, un sistem care nu e îndreptat împotriva nimănui şi care are vocaţia să apere întregul spaţiu european NATO sau non-NATO. Noi mergem înainte, păstrându-ne, în acelaşi timp, şi obiectivele, dar şi dorinţa de a explica ceea ce ne propunem şi de a rămâne angajaţi în dialog, cu toţi cei care îşi doresc în mod real acest dialog cu noi.”

Europa Liberă: Poate creşte interesul României pentru soluţionarea conflictului transnistrean, în timpul apropiat?

Marius Lazurca: „Interesul nostru este foarte mare, a fost foarte mare. Şi, pe bună dreptate, acest conflict îngheţat este mult mai aproape de noi decât este de Lisabona. Suntem statul european care ne găsim în imediata vecinătate a acestui conflict. Şi, prin urmare, cred că, în mod îndreptăţit, ne dorim cu intensitate ca acest conflict să se soluţioneze. Poziţia noastră e cunoscută. Ne dorim o Republică Moldova reîntregită, în frontierele recunoscute în plan internaţional, de asemenea, un stat care să îşi menţină actualele ambiţii europene, care să nu fie împiedicate de eventualele prevederi ale soluţiei de reintegrare.”

Europa Liberă: S-a contat foarte mult că, odată ce Ucraina a deţinut şi mai deţine, până la anul nou, preşedinţia la OSCE, lucrurile ar putea să meargă mai spre bine. Nu s-a întâmplat nimic, pe parcursul mandatului ucrainean la OSCE.

Marius Lazurca: „Eu am o altă evaluare. Am sentimentul că mandatul de preşedinte al OSCE, exercitat, în 2013, de Ucraina, a fost un mandat bun, sigur, în condiţiile date. Nimeni nu poate reinventa un alt context geopolitic, cu ocazia propriei preşedinţii, în exerciţiu. Ucraina a găsit o situaţie, de fapt, pe care a încercat să o menţină stabilă, să evite, aşadar, înrăutăţirea situaţiei şi acesta este un obiectiv legitim. În al doilea rând, să menţină dialogul între părţile în conflict şi, în al treilea rând, să menţină angajamentul internaţional al participanţilor la formatul „5+2”. Toate acestea, repet, sunt obiective legitime pe care preşedinţia ucraineană şi le-a propus şi pe care le-a şi atins. Lecţia preşedinţiilor succesive, irlandeză, ucraineană acum, pentru preşedinţiile viitoare, în privinţa conflictului transnistrean, este că trebuie să ne menţinem, în egală măsură, realismul, dar şi o viziune precisă asupra obiectivelor de soluţionare politică a acestui conflict.”

Europa Liberă: Un anunţ îmbucurător pentru anul 2014 pentru cetăţenii Republicii Moldova, cei care vor deţine viza Schengen, ar putea să călătorească în România. Cei care deţin viza Schengen erau nemulţumiţi de ce trebuiau să mai formalizeze şi viza pentru România.

Marius Lazurca: „Fiindcă România nu face parte din spaţiul Schengen, acesta este motivul.”

Europa Liberă: Nici de la 1 februarie 2014 nu va face parte din spaţiul Schengen.

Marius Lazurca: „Nu. Dar era nevoie de o decizie explicită, de recunoaştere, pe teritoriul naţional, a unor vize Schengen. Trebuie să vă spun că această decizie nu se poate lua cu uşurinţă. Şi, în orice caz, ea nu se ia sub presiune. Ea se ia în momentul în care autorităţile române consideră că sunt întrunite toate condiţiile pentru ca această decizie să se ia în mod întemeiat. Non-apartenenţa României la spaţiul Schengen nu este o chestiune pur simbolică, ci are şi o dimensiune foarte practică. România nu are acces la baza de date cu privire la documentele care au întemeiat solicitările de viză Schengen. Aşadar, noi ne asumăm o răspundere pentru o decizie pe care au luat-o alţii. Noi am luat o decizie autonomă, după ce am evaluat toate consecinţele ale deciziei noastre.”

Europa Liberă: Bucureştiul mai ia în calcul simplificarea procedurii de redobândire a cetăţeniei?

Marius Lazurca: „Aceasta este o chestiune care priveşte Parlamentul României. Ceea ce noi facem este să aplicăm legislaţia, aşa cum o defineşte Parlamentul României. Eu constat, ca cetăţean, că există asemenea iniţiative, că forţe politice, de altfel, foarte variate, în România, vorbesc despre necesitatea simplificării acestui proces. Când se va produce şi dacă se va produce această simplificare, noi vom fi bucuroşi, cum suntem şi acum, să aplicăm noile prevederi.”

Europa Liberă: V-am mai întrebat, şi cu altă ocazie, dar vreau să reiau această întrebare, pe cât de mult îi joacă festa Republicii Moldova această scindare în societate, divizare între comunişti şi anti-comunişti, între pro-Est, pro-Vest? Şi ce mesaj aveţi şi pentru unii, şi pentru alţii?

Marius Lazurca: „Sigur că, nu este în avantajul niciunei societăţi să fie divizată în chestiunea obiectivelor fundamentale, fie de politică internă, fie de politică externă. Sigur că aceasta este, probabil, unul dintre responsabilităţile esenţiale ale clasei politice în orice societate divizată, să creeze punţile între segmentele divizate ale unei societăţi. ”

Europa Liberă: Deşi se pare că ei dezbină. Clasa politică poartă vina.

Marius Lazurca: „ Sigur. Politica este o activitate competitivă, întemeiată în multe situaţii pe precizarea diferenţelor dintre competitori, nu a punctelor în care ofertele politice sunt similare. Altminteri cum ar putea alege cetăţenii, dacă clasa politică ar face oferte similare? Aşadar, e ceva natural în politică, ca gradul, să zicem, de entropie, în societate, să crească, mai cu seamă, în perioadele de maximă activitate politică, adică în perioadele electorale. Într-un fel, aşadar, e inevitabil ca elita politică măcar şi involuntar să crească aceste linii de diviziune din societate. Pe de altă parte, eu cred că noi ar trebui să ne întoarcem la nişte lucruri foarte simple. Şi anume să ne punem, cum am mai făcut-o, în cursul discuţiei noastre de astăzi, o întrebare foarte simplă.

Uitându-ne în jurul nostru, să ne gândim cum am vrea să arate Republica Moldova, pentru a trăi cu toţii mai bine şi să ne întrebăm cine dintre partenerii noştri are mai multă experienţă în construirea unor societăţi mai prospere, mai democratice, mai stabile. Pentru oricine călătoreşte în Europa, răspunsul este foarte simplu. De la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Europa nu numai a reuşit să renască din propria cenuşă, nu numai că a reuşit să înveţe din tragediile pe care ea însăşi le-a declanşat şi le-a multiplicat în plan global, în secolul 20, dar a reuşit să creeze societăţi libere, societăţi prospere, societăţi democratice. Ei cred că, dacă ne uităm cu luciditate la statele europene, mai cu seamă, la cele care au fondat Uniunea Europeană, putem foarte uşor să ne spunem: „Iată, aşa mi-aş dori şi eu să arate Republica Moldova şi să trag şi învăţămintele politice cele ai simple din această concluzie”.

Europa e bună pentru toată lumea. E bună şi pentru cei care vorbesc limba română, e bună şi pentru cei care sunt ataşaţi de valorile propriei etnii, fie că e vorba de ucraineni, fie că e vorba de ruşi de evrei, de găgăuzi. Europa e un spaţiu în care minorităţile au drepturi şi în care drepturile acestor minorităţi sunt supravegheate de instituţii foarte solide şi sunt păstrate cu sfinţenie de către statele europene. Europa este o lume a inovaţiilor, a prosperităţii economice, a stabilităţii. E limpede, luaţi un bilet de avion, până orice capitală europeană, pentru a vedea că se trăieşte mai bine acolo şi că acolo este conservată imaginea pe care şi Republica Moldova ar putea să o imite.”

Europa Liberă: Cât de mult contează pentru regiune europenizarea Ucrainei?

Marius Lazurca: „ Contează enorm. Ucraina este o ţară europeană veche, mare şi importantă. Ne-am dori, mai întâi noi, ca vecini, România, o Ucraină stabilă politic, deplin democratică, prosperă economic, o Ucraină care să-şi poată asuma răspunderi regionale adecvate cu talia ei, cu ponderea ei regională. Sigur, nu e răspunderea noastră să facem ca acest lucru să se întâmple. E, în primul rând, răspunderea cetăţenilor ucraineni şi a elitei politice, care îi reprezintă în Radă sau guvernul de la Kiev. ”

Europa Liberă: Sărbători fericite şi un an nou cu gânduri luminate şi cu multe şi mari proiecte pentru colaborarea dintre cele două state!

Marius Lazurca: „ Mulţumesc pentru aceste urări. Îmi doresc şi eu un an, încă mai intens, încă mai dinamic decât a fost 2013, un an care să ne pună puterile încă mai mult la încercare, decât a făcut-o 2013. Ataşamentul nostru faţă de Republica Moldova poate fi confirmat în acest fel, prin proiectele comune pe care le vom lansa şi pe care le vom duce la sfârşit. Le urez tuturor celor care ne ascultă, cu bunăvoinţă sau nu, să petreacă sărbători fericite şi la mulţi ani. ”

Europa Liberă: Şi acele 100 de milioane de euro promise de preşedintele Băsescu vor fi valorificate până când?

Marius Lazurca: „ Ele au şi început. Proiectul gazoductului se face din aceste fonduri. Există o corespondenţă între cei 2 miniştri ai dezvoltării regionale, titularii administrării acestui grant şi o listă de proiecte pe care ministrul Răducanu a înaintat-o omologului Dragnea. Am speranţa că aceste proiecte vor fi nu numai evaluate, ci se va găsi şi procedura cea mai simplă pentru a fi finanţate. ”

Europa Liberă: Până la finele mandatului dumneavoastră, va fi valorificată întreaga sumă?

Marius Lazurca: „ Dacă e să ascultăm dorinţa unora sau altora, finele mandatului meu ar putea fi mai apropiat decât mi-aş dori eu însumi. Aşadar, nu aş condiţiona realizarea acestor proiecte de finalul mandatului unui simplu diplomat român la Chişinău.”