Europa Liberă: Dumneavoastră, cel care stăpâniți pârghiile economice, ce ziceți despre anul care rămâne în istorie? Cum a fost el?
Valeriu Lazăr: „2013 a fost un an greu, interesant, cu multe provocări, dar economiștii vorbesc în limbajul cifrelor. Și cei mai sceptici, și cei mai critici oameni din țară și din afară, de fapt, recunosc că anul economic 2013 a fost un an bun pentru Republica Moldova. Cred că în jur de 8% va fi creșterea economică. Obiectiv, ar trebui să scădem 0, 8% din 8%, baza de comparație de anul trecut, oricum vom avea o creștere de cam 7%. Și aceasta e cel mai important.”
Europa Liberă: Dar se zice că pe hârtie e bine și frumos, în realitate lumea e nemulțumită pentru că în buzunar nu e mai mult decât a fost.
Valeriu Lazăr: „Dacă avem creșterea economică de 7%, sigur, aceasta e o medie, aceasta înseamnă că cineva a avut încasări salariale cu 20% mai mult, cineva a avut cu 2-3% mai mult, ceea ce pe mine mă bucură. Nu avem niciun sector care a fost pe minus, cu excepția producerii de energie electrică și termică, acolo încă suntem pe minus, dar este mai mult un fenomen pozitiv decât negativ, fiindcă atunci când consumi mai mult și produci mai mult, utilizând mai puțină energie, de fapt, nu facem altceva decât să ne îmbunătățim indicatorii de eficiență energetică. De aceea energetica este singurul domeniu care s-ar părea că ne trage în urmă, dar eu vreau să vă zic că, de fapt, ne ajută, fiindcă aceasta înseamnă că producem mai mult cu mai puțină energie. Suntem mai competitivi.”
Europa Liberă: Se zice că felul cum discutați dumneavoastră despre aceste cifre și aceste rezultate nu e tocmai așa văzut de organismele financiare internaționale, inclusiv FMI.
Valeriu Lazăr: „Nu știu de unde aveți asemenea informații. Organismele internaționale, în special, FMI-ul este una dintre cele mai conservatoare instituții. Și eu, chiar slavă Domnului, de mulți ani, sunt la Ministerul Economiei, și le-am arătat și lor, avem așa analiză în dinamică, dintotdeauna FMI-ul a fost mai pesimist decât noi. Așa e stilul acestei instituții, să fie mai conservatoare.”
Europa Liberă: Dar, fără cartonașul lor verde, tot nu puteți să mergeți mai departe?
Valeriu Lazăr: „Sigur. De aceea se întâmplă ceea ce e spuneam, cu câțiva ani în urmă: nu așteptați că așa-numitele reforme structurale dau rezultat într-un an-doi, dar în patru-cinci, încep a da rezultate. Și noi, actuala guvernare, din anul acesta, începem a vedea rezultatele muncii noastre. Am făcut reforme structurale, cum ar fi îmbunătățirea mediului de afaceri, avem încă foarte multe carențe. Dar faptul că am făcut ghilotine, am venit cu programe de suport, precum PARE, precum multe alte programe de suport, începe a da rezultate. Anul acesta am început a vedea rezultatele la politicile pe care le-am avut, foarte bine țintite, adică să scoatem barierele. Chiar ceea ce am făcut în sectorul energetic, învățăm în continuare consumatorii și producătorii să consume mai puțină energie, să vină utilaje care sunt mai performante și dau rezultate mai bune. Abia anul aceasta am început a vedea rezultatele investițiilor mari în infrastructuri. Dacă ne uităm cum a evoluat industria extractivă, cu 20% și ceva a crescut cifra de afaceri la cariere, ceea ce înseamnă că acesta este rezultatul direct. Dacă noi acum atragem mijloace și le investim în infrastructuri, fiindcă un leu atras într-un program de reabilitare a drumurilor înseamnă că cine are de lucru? Cariera, compania de transport, compania de construcții.”
Europa Liberă: Pe parcursul anului, am văzut titluri în presă: încă un investitor abandonează Republica Moldova. Și au fost nu puține asemenea cazuri.
Valeriu Lazăr: „În economia de piață în fiecare zi se deschid întreprinderi și se închid întreprinderi. Aceasta se întâmplă în toată lumea, apar produse noi, cineva decide să se mute în altă parte, cineva își închide o producere. Important e ce avem ca și rezultat net. Trebuie să ne depindem.”
Europa Liberă: Dar e un semnal faptul că un investitor cu nume pleacă din țară?
Valeriu Lazăr: „Nu a plecat nimeni cu nume. Am avut anul trecut anumite probleme. Important este că guvernarea a reacționat la aceste semnale care vin din piață. Vă dau câteva exemple: am avut probleme cu administrarea fiscală, ce a făcut guvernarea? A făcut schimbări. Unde pe vrute, unde pe nevrute. Cel mai grav este când vin niște semnale din mediul de afaceri că există niște probleme și guvernarea urmează politica struțului: nu le vede, nu le aude. Nu, noi reacționă. Am văzut din partea mediului de afaceri că: „Stimați prieteni, noi vrem ca statul să ne ofere brațe de muncă calificate”. Am primit acest semnal și deja am început, împreună cu cei de la educație, reforma așa-numitului sistem de pregătire vocațională. Poate și eu mi-aș fi dorit să ne mișcăm ceva mai repede, ca viteza de reacție la ceea ce reclamă mediul de afaceri să fie cât mai uniformă, nu toți miniștrii reacționează la fel de repede. Înțelegem, dar, per ansamblu, atâta timp cât noi vedem că investițiile vin, apar produceri noi, apar locuri de muncă noi, e primul an când vedem că exporturile cresc mai repede decât importurile .”
Europa Liberă: Bine, dar clopoțelul sună și becul roșu imediat dă de știre, atunci când investitorul zice că nu mai stă în Moldova fiindcă e mare corupția.
Valeriu Lazăr: „Avem și corupție, avem și injustiție, nu zice nimeni că aceste probleme nu există. Și eu vreau să vă zic că, dacă aceste probleme nu ar exista, noi am crește nu cu 8%, cred că am crește cu 12%. Bineînțeles, acestea toate sunt constrângeri. Dar repet: o guvernare bună este cea care reacționează prompt la problemele care sunt reclamate de ceea ce se întâmplă în societate, de mediul de afaceri. Eu pretind a zice că noi avem acest sistem de dialog. Văd că, într-adevăr, nu evoluează așa cum mi-aș fi dorit eu procesul investițional, păi ce facem noi? Discutăm cu industriile? De ce mai aveți voi nevoie de la noi, ca să vă mergem în întâmpinare și să faceți mai multe investiții? Și ei ne spun: „Avem probleme cu mecanismul de restituire a TVA-ului” – „O. K. Am notat.” – „Avem probleme cu mecanismul de import a utilajelor, fiindcă noi mergem, luăm credite, trebuie să plătim taxe vamale, TVA etc.” – „Am notat”. Ce face guvernul? Uite, noi am avut un dialog cu Ministerul de Finanțe, deja Parlamentul a votat în două lecturi setul de amendamente la politica bugetar-fiscală, unde găsiți, cel puțin, trei instrumente, destul de bune, pentru a stimula procesul investițional. Ne uită atent unde mai sunt constrângeri. Ce trebuie să facem? Bine, se mai închid companii care nu sunt totdeauna cele mai eficiente. Avem și rezultate de genul acesta. Nu întotdeauna închiderea unei afaceri sau plecarea cuiva este legată de faptul că guvernul nu face ceva. Trebuie să ne deprindem cu gândul și aceasta ne dorim, într-un mediu concurențial, iar noi de aici încolo vom avea mediu tot mai concurențial, supraviețuiește cel mare este mai eficient. Pe mine mă interesează să îi ajutăm pe toți să facă față competiției. Şi pentru mine e important nu câte companii se închid şi câte se deschid. Dar în rezultat ca numărul companiilor să fie mai mare, ca ele să lucreze mai eficient, să plătească salarii mai mari.”
Europa Liberă: Cât de mult v-aţi implicat şi cât de mult v-a reuşit ca să nu mai fie pe ordinea zilei atac de tip raider?
Valeriu Lazăr: „Cred că ultimele săptămâni nu există şedinţă de Guvern, unde mai bine, unde mai rău, dar atacăm toate aceste probleme. Statul trebuie să dea reguli de jos sub formă de legi, care exclud posibilitatea apariţiei unor asemenea fenomene. Statul dacă vede că cineva, pur şi simplu, obraznic nu execută legea, trebuie să creăm instituţii care să asigure că se implementează legea. Şi este o problemă. Şi statul trebuie să aibă grijă. Că atunci când nu se respectă legea unde merge omul? Merge în instanţa de judecată. De fapt, aceasta ţintim noi acum. Sunt nişte domeniu care depăşesc, propriu-zis, domeniul economic, dar au implicaţie directă asupra competitivităţii noastre economice.”
Europa Liberă: Faptul că planează încă aceste suspiciuni că incorect s-a concesionat Aeroportul Internaţional, s-a privatizat Banca de Economii, această vă provoacă mustrări de conştiinţă?
Valeriu Lazăr: „În percepţia oamenilor, şi nu doar în Republica Moldova, dar şi peste tot în lume, atunci când statul privatizează un bun public nu ai cum să te laude cineva. Fiindcă există percepţia că tot ce este un bun public, e al nostru, al tuturor şi statul ceva ne-a luat şi i-a dat altcuiva. Nu-i uşor să faci privatizări. Nimeni încă nu a fost lăudat pentru aceasta. Noi înţelegem. Dar dacă eu văd că un activ public, prezenţa statului pe o anumită piaţă cu o anumită activitate face rău sectorului respectiv, nu-i permite să se dezvolte. Dar, credeţi-mă este axiomă. Că statul este arbitru. În mod normal, arbitrul nu joacă pe teren, el arbitrează. Cât de integru, moral, profesional nu ar fi un arbitru, dar dacă el are o echipă preferată, el, aşa, are tentaţia de a-l favoriza. Aceasta este problema. Privatizarea nu trebuie privită doar că, uite, ceva am vândut. De ce se numeşte reformă structurală? Statul trebuie să se retragă din domeniile care sunt liberalizate. Nu are ce căuta statul în domeniul unde este sectorul privat. Prezenţa statului face rău. Telecomunicaţiile e cel mai bun exemplu. A apărut un sector privat, avem 3-4 operatori mari privaţi şi mulţi, o multitudine de operatori mici pe această piaţă. Prezenţa statului, care este şi arbitru, dar este şi operator, face rău acestui sector. Cât mai repede o să ne retragem din acest sector, cu atât mai bine. Sigur că e greu să explici acum oamenilor care au sentiment că, uite, era al nostru, al tuturor, când avem foarte multe întreprinderi cu capital de stat care degradează. De aceea că statul, ca orice investitor, trebuie să le dea bani. Şi atunci spuneţi ce e mai corect pentru mine cu Aeroportul Internaţional Chişinău? Să atrag o investiţie privată sau să iau din bugetul de stat banii tuturor contribuabililor şi să subvenţionez Aeroportul?”
Europa Liberă: Dar acceptaţi aceste blesteme, care vin din partea unor,a precum că s-a concesionat incorect?
Valeriu Lazăr: „Din momentul în care m-am aşezat în acest fotoliu, eu ştiu că mi-am asumat anumite riscuri. Atunci când, să zicem, din bugetul de stat se dau bani pentru a moderniza Aeroportul Internaţional Chişinău, ştiţi ce înseamnă? Aceasta înseamnă că maică-mea, de la Mingir, care nu zboară, trebuie să subvenţioneze pasagerii care zboară. Nu e corect, dragi prieteni. Trebuie să contribui la modernizare acel cel care zboară prin Aeroport. Înseamnă prin taxa pe care o plăteşti. Şi atunci ce trebuie să fac eu? Să rup de la gura bătrânilor, copiilor şi să subvenţionez biletul celuia care zboară prin Aeroport. Nu e corect. Lumea nu mai intră în toate aceste detalii. Eu trebuie să ascult toată lumea, să-mi asum toate riscurile şi să găsim cea mai corectă soluţie. De aceea, nu am remuşcări. Remuşcările noi toţi le avem. Poate nu a fost cea mai transparentă procedură. Cred că aici deja s-a discutat suficient de mult. Eu nu pun la îndoială oportunitatea acestui pas. Poate cineva special deviază atenţia publicului despre ceea ce a fost. Nu. Atenţia publică acum trebuie să fie pe ceea ce o să fie. Hai, vă rog, fiindcă eu am acelaşi obiectiv, să monitorizăm atent din partea societăţii ca investitorul să-şi îndeplinească aceste angajamente. Aceasta este sarcina noastră comună acum. Pericolul cel mai mare este dacă el nu va face ceea ce şi-a luat angajamentul. Uite, eu vă îndemn, hai să punem presiune în vizor să avem foarte precis, pentru că acesta este pericolul acum, nu alt pericol este.”
