Europa Liberă: Domnule Muşuc, încercăm să facem bilanţul anului 2013. Cu ce şi cum intră în istorie anul care ne părăseşte?
Eduard Muşuc: „Unul destul de controversat. Am început anul acesta cu cazul „Pădurea Domnească”, a căzut guvernul, a fost schimbată conducerea Parlamentului, a fost demis Procurorul General. Şi, parcă, lucrurile erau îndreptate înspre schimbarea guvernării. Nu vorbesc de cine trebuia să vină la guvernare, depinde de votul cetăţenilor.”
Europa Liberă: Acest caz a consolidat PCRM-ul?
Eduard Muşuc: „Într-un fel, da. Deoarece, cel puţin parţial, dar scopurile au fost atinse. Sigur că a fost o reuşită a PCRM-ului, dacă să vorbim de pe poziţiile luptei politice. Dar nu e bine că totuşi lucrul acesta nu s-a soldat cu alegeri noi parlamentare, deoarece, în fond, guvernarea nu s-a schimbat, dar şi guvernul nu s-a schimbat. Guvernul, care a fost demis pentru corupţie, practic la 70%, dacă nu mai mult, a rămas. Miniştrii, viceminiştrii au rămas în funcţie. Şi, iată, un an a trecut, cazul acesta nu a fost investigat până la capăt, nimeni nu a fost tras la răspundere.”
Europa Liberă: Şi cum vă explicaţi acest lucru?
Eduard Muşuc: „Procuratura, judecata este la cheremul guvernării. Din păcate, s-a hotărât repartizarea instituţiilor democratice pe criterii politice, ceea ce nu poate fi acceptat în nicio ţară europeană. Şi drept dovadă vă dau câteva cazuri. În modul cel mai obraznic a fost înstrăinată Banca de Economii, noi am pierdut controlul asupra băncii. În modul cel mai obraznic a fost înstrăinat Aeroportul pe degeaba unei firme necunoscute, ceea ce, iarăşi, nu poate fi acceptat nicidecum. Deoarece, practic, vorbim despre un furt de proporţii.”
Europa Liberă: Şi atunci cine conduce cu Republica Moldova, domnule Muşuc?
Eduard Muşuc: „Domnul Plahotniuc şi domnul Filat. Aşa cum au şi condus ţara, aşa şi o conduc, dar acum deja din spate, nefiind în funcţii înalte, neavând pârghii directe. Dar, în orice caz, este clar că guvernul este la cheremul lor, un instrument în mâinile lor, un instrument economic. Dar alte instrumente, ca justiţia, ca Procuratura, se folosesc în alte direcţii.”
Europa Liberă: Cum explicaţi faptul că a eşuat aşa-zisa revoluţie de catifea pe care aţi anunţat-o dumneavoastră, cei care reprezentaţi Partidul Comuniştilor?
Eduard Muşuc: „Aici sunt diferite păreri, diferite chiar, aş zice, insinuări care ni se atribuie. Revoluţia, să spunem aşa, de catifea, în primul rând, înseamnă schimbări cardinale în ţară. Nicidecum nu înseamnă o răsturnare a guvernării prin aplicarea forţei. Deoarece scopul nu scuză mijloacele. Nu putem construi noi un stat democratic, un stat civilizat, aplicând nişte metode inadmisibile. Prin forţă, prin bătăi, prin vărsare de sânge nicidecum nu putem noi veni la guvernare. Nu va fi corect nici dintr-un punct de vedere.”
Europa Liberă: Dar în anumite instituţii ale statului aţi pătruns cu forţa...
Eduard Muşuc: „Noi nu am pătruns cu forţa.”
Europa Liberă: La Preşedinţie...
Eduard Muşuc: „Deputatul Parlamentului are acces liber în toate clădirile administrative. Îngrădirea acestui acces înseamnă încălcarea legislaţiei.”
Europa Liberă: Toate acţiunile au respectat buchea şi scriptul legii?
Eduard Muşuc: „Dacă aţi observat, doar deputaţii, noi am intrat în clădirea Preşedinţiei ca să înmânăm o petiţie domnului preşedinte. Noi ne-am bazat pe Legea cu privire la statutul deputatului. Deputatul are tot dreptul să intre în orice clădire administrativă – la Preşedinţie, la guvern.”
Europa Liberă: Dar în Parlament aţi încercat să-l aduceţi pe liderul PSD, pe domnul Şelin...
Eduard Muşuc: „A fost o situaţie destul de controversată şi conflictuală, deoarece, în primul rând, şedinţele Parlamentului sunt publice, orice cetăţean trebuie să aibă acces. Mai ales, este vorba despre opoziţia extraparlamentară. Eu nu vreau nicidecum să-l apăr pe acest cetăţean, pe acest lider de partid, deoarece nu-l susţin. Dar, în orice caz, noi nu l-am apărat personal pe dânsul, ci am apărat dreptul cetăţenilor de a participa la o şedinţă publică a Parlamentului. Şi aţi văzut ce a urmat – închiderea şedinţelor guvernului, modificarea Regulamentului Parlamentului, iarăşi, cu constrângerea drepturilor opoziţiei.”
Europa Liberă: Şedinţele guvernului nu s-au închis.
Eduard Muşuc: „S-a votat pentru proiectul acesta de lege în prima lectură. În a doua lectură nu trece. Vă spun de ce. Deoarece eu sunt preşedintele Comisiei parlamentare administraţie publică şi dezvoltarea regională, care a votat pentru excluderea acestui proiect de lege din ordinea de zi a Comisiei noastre. Noi îl blocăm pentru ca să nu treacă. Personal m-a sunat domnul Valeriu Streleţ şi insistent m-a rugat să fie inclus şi să fie aprobat în a doua lectură. Totuşi, în cadrul Comisiei am decis că organizăm audieri publice pentru ca să dezbatem această chestiune încă o dată.”
Europa Liberă: Domnule Muşuc, dar de ce nu se reuşeşte iniţierea unui dialog civilizat între putere şi opoziţie? Cine poartă vina? Sau nu există voinţă politică din partea ambelor părţi pentru ca acest dialog să existe?
Eduard Muşuc: „Nu există teren comun. Scopurile sunt diferite. Noi sincer dorim ca statul nostru să fie unul independent, să prospere. Eu nu zic că totul a fost ideal din 2001 până în 2008, deoarece în afara mai mult lucruri reuşite şi bune, s-au comis şi mai multe greşeli. Dar totuşi noi suntem pentru statalitatea Republicii Moldova, noi suntem pentru ca statul nostru să se dezvolte de sine stătător şi în direcţie economică, şi în direcţie socială. Dar actuala guvernare nu reprezintă voinţa cetăţenilor.”
Europa Liberă: Dar ei sunt majoritari totuşi?
Eduard Muşuc: „Eu nu sunt majoritari. Ei sunt majoritari în Parlament. Dar dacă să vorbim despre legitimitate, adică susţinerea majorităţii cetăţenilor, ei nu sunt majoritari. Dacă alegerile ar fi avut loc duminica aceasta, singurul PCRM ar obţine mai multe mandate decât toate trei partide care se află acuma la guvernare, ceea ce înseamnă că majoritatea nu-i susține pe dânșii. Circa 70-80% din diferite sondaje de cetățeni consideră că țara se mișcă în direcție greșită și nu susține politica actualei guvernări.”
Europa Liberă: Dar un dialog civilizat între guvernare și opoziție ce presupune?
Eduard Mușuc: „Guvernarea este acea componentă a sistemului politic care trebuie să se comporte în mod civilizat, deoarece ei dispun de pârghii, dispun de instrumente. Ei trebuie să înțeleagă că rolul opoziției este unul important. Dacă opoziția permanent este atacată, permanent este hărțuită, cum să fie un dialog civilizat, inițiat din partea opoziției? Noi am încercat de mai multe ori, dar vedeți că guvernarea nu acceptă lucrul acesta. Cred că anul viitor va fi unul foarte complicat, situația politică va fi una dură, mă aștept la confruntări de proporții între opoziție și guvernare, deoarece va fi un an electoral.”
Europa Liberă: Dar confruntările acestea ce presupun?
Eduard Mușuc: „E greu de prognozat, noi așa cum ne-am străduit, așa și ne vom menține pe poziții de legalitate și de respect față de Constituție. Pe parcursul acestei lupte parlamentare, acestei lupte politice, după ce vom reveni la guvernare, noi vom respecta cadrul legal, vom respecta Constituția și vom respecta statul de drept.”
Europa Liberă: Ați mers și ați protestat și la Reprezentanța Uniunii Europene la Chișinău, ambasadorul, domnul Tapiola, a zis că e dreptul opoziției să protesteze. Dar rezultatul, pe care ați mizat, e cel pe care l-ați obținut?
Eduard Mușuc: „Noi am protestat față de standardele duble pe care le aplică, din păcate, Uniunea Europeană. Deoarece ceea ce se petrece la noi în țară vă asigur că în orice țară europeană, fie în Germania, fie în Italia, fie în Portugalia, niciodată nu va fi numit o poveste de succes, ci va servi drept temei pentru pornirea anchetei penale împotriva mai multor funcționari. Dar observăm că aici, în Republica Moldova, emisarii europeni cu totul altfel văd aceste lucruri. Cazurile gen Banca de Economii, Pădurea Domnească, cazul Sandulache, lucruri care sunt evidente, foarte grave. În țările europene, după o chestiune minusculă, un ministru poate să își dea demisia numai din cauza că așa sunt tradițiile politice.
La noi ziua în amiaza mare se fură și guvernarea continuă lucrul acesta, și este susținută de emisarii europeni. Republica Moldova, după părerea lor, este o avangardă, un pionier, în cadrul Parteneriatului Estic, ceea ce nu ne place nouă. De ce? Deoarece nu corespunde realității. Este un tratament incorect și discriminatoriu din partea europenilor față de Republica Moldova. Nu mă refer la guvernare sau opoziție, față de țara noastră. Și nu ne place lucrul acesta, deoarece noi, la fel, suntem europeni. Haideți să ne imaginăm dacă astfel de lucruri ar fi fost comise de o guvernare comunistă, ce reacții ar fi avut loc sau ce declarații ar fi fost lansate din partea europenilor. Nicidecum ei nu ar fi acceptat nicio astfel de chestiune.”
Europa Liberă: Dar PCRM a renunțat categoric la ideea eurointegrării?
Eduard Mușuc: „Și încă o chestiune, iată, întrebarea dumneavoastră, la momentul de față, nu există nicio bază pentru ca să discutăm aderarea Republicii Moldova în calitate de membru la Uniunea Europeană. Parteneriatul Estic este o politică de vecinătate, dar nicidecum un program de aderare la Uniunea Europeană. Posibilitatea de a obține chiar statutul de candidat a fost exclusă din declarația finală a summit-ului de la Vilnius, din Acordul de Asociere care a fost de Republica Moldova, de guvernanți. Nu trebuie să îmbătăm populația cu apă rece, nu trebuie să le punem macaroane pe urechi.”
Europa Liberă: Guvernarea comunistă a inițiat Planul de Acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană.
Eduard Mușuc: „A fost un plan bun, Planul de Acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană. Vreau să vă amintesc și de misiunea EUBAM, cu al cărei suport controlăm porțiunea aceasta de frontieră, centrul unic de eliberare a vizelor în baza Ambasadei Ungariei, mai multe lucruri care au fost realizate în ba za acestui Plan de Acțiuni, foarte bun pentru țara noastră.
Noi avem nevoie de modernizare europeană, dar trebuie să fim realiști. Până în 2008, mai exista posibilitatea, opțiunea, ipotetică, de aderare la Uniunea Europeană, în pachetul țărilor Balcanilor de Est, dar după criza aceasta de proporție, care s-a pornit din 2008, Uniunea Europeană a oprit definitiv procesul de extindere. Uniunea Europeană se confruntă cu mai multe probleme interne și nu doar economice, și la nivel instituțional, se discută excluderea din zona euro a mai multor țări, Grecia, Cipru.”
Europa Liberă: Bine, dar, dacă se reușea pe timpul guvernării comuniste să se ducă Moldova în UE, ce se întâmpla azi?
Eduard Mușuc: „Relațiile cu Uniunea Europeană au fost construite corect, pe timpul guvernării PCRM-ului, în primul rând, a existat un respect reciproc. Sigur că lucrurile nu mergeau foarte bine în toate direcțiile.”
Europa Liberă: Și, eventual, dacă veniți la putere, nu va mai exista acea relație bună între Chișinău și Bruxelles?
Eduard Mușuc: „Noi vom construi o relație cu totul altfel.”
Europa Liberă: Pe ce s-ar baza?
Eduard Mușuc: „Pe realitate, în primul rând.”
Europa Liberă: Dar realitatea ce presupune?
Eduard Mușuc: „Realitatea este o atitudine incorectă din partea europenilor față de noi.”
Europa Liberă: Și relația cu Rusia e bună astăzi?
Eduard Mușuc: „Relațiile cu Rusia sunt proaste, deoarece afectează cadrul economic, în primul rând. În acest context, nicidecum nu pot înțelege declarația domnului Timofti precum că nu va participa la Jocurile Olimpice. Ce au Jocurile Olimpice cu politica statului? Iarăși este o ofensă împotriva Rusiei, ceea ce nu este corect.”
Europa Liberă: Dar de ce Moscova nu ridică acest embargou, instituit pentru vinurile moldovenești, de atâta timp?
Eduard Mușuc: „Este o altă întrebare care trebuie discutată de guvernanții noștri, dar să nu uităm că sunt și alte probleme, pe care le putem avea la anul, de exemplu, cu circa 700 000 de moldoveni care lucrează în Rusia. Rusia este un stat mare.”
Europa Liberă: Să fie deportați?
Eduard Mușuc: „Dar nu vor fi deportați. Se schimbă cadrul legal în Rusia, doar 90 de zile pe parcursul unui semestru poți să stai în Rusia, ceea ce înseamnă că doar prin modificarea cadrului legal deja putem avea probleme, dacă nu negociem un statut special pentru gastarbaiterii noștri.”
Europa Liberă: Dar vă întrebam de ce nu renunță Rusia la acest embargou?
Eduard Mușuc: „Trebuie să înțelegem: Rusia este un stat mare, cu Vladimir Putin în calitate de președinte este un stat activ pe plan extern, un stat care inclusiv anul acesta a avut mai multe victorii, să spunem așa, în politica externă, lucru recunoscut de specialiști și din Europa și din Statele Unite ale Americii.”
Europa Liberă: Victoria ar include și faptul că a reușit să facă ca Ucraina să nu semneze Acordul de Asociere?
Eduard Mușuc: „Mă refer nu doar la Ucraina, mă refer la cazul Siriei, la cazul Iranului. Noi, fiind un stat mic, trebuie să reieșim din aceste realități, când promovăm politica noastră externă. Nicidecum nu avem posibilitatea să schimbăm Rusia sau să schimbăm Germania, sau Statele Unite ale Americii. Sunt state mari, imperii care astăzi domină în politica externă. Noi trebuie să fim foarte consecvenți, foarte coerenți în atingerea scopurilor noastre, înțelegând că pe direcția vestică nu ne așteaptă niciun proces de integrare în Uniunea Europeană. Sunt două lucruri diferite: să fii vecin cu Uniunea Europeană și să fii acceptat ca membru, deoarece atitudinea este diferită.”
Europa Liberă: Dar și din Uniunea Vamală se aud nemulțumiri și din partea Belarusului, și din partea Kazahstanului, se zice că uneori aceste state nu sunt mulțumite de felul cum activează structura.
Eduard Mușuc: „În orice uniune sunt lucruri pozitive și sunt lucruri negative. Și noi trebuie la fel să le analizăm minuțios, deoarece, dacă vom decide să ne integrăm în Uniunea Vamală, care, de altfel, este doar o structură de integrare economică, nicidecum politică, și aici condițiile contează foarte mult. Ele trebuie negociate, înainte de a parafa sau a semna un document. Și aici trebuie să analizăm experiența țărilor Belarus sau Kazahstan, sau Armenia care acum a declarat recent că va adera la Uniunea Vamală, care sunt problemele cu care se confruntă? Deoarece trebuie să fie una, cum să vă zic, superficială, sau una doar politică, atunci când discutăm inclusiv cazul Uniunii Vamale, mai ales, dacă vorbim despre beneficii economice, să înțelegem clar care vor fi avantajele Republicii Moldova, în cazul în care ea va adera și va participa în calitate de membru cu drepturi depline în Uniunea Vamală.”
Europa Liberă: Domnule Mușuc, dar pe cât de clară rămâne a fi poziția rusă, când e vorba de soluționarea conflictului transnistrean, identificarea unei soluții durabile pentru această problemă?
Eduard Mușuc: „Foarte mult depinde de noi. Trebuie să fim realiști, atunci când venim cu o soluție sau alta, inclusiv în ceea ce privește rezolvarea conflictului transnistrean, ce politică este promovată de autoritățile din Chișinău, dacă politica aceasta va conduce sau nu va conduce la crearea condițiilor pentru ca să reîntregim statul. Chiar și recenta decizie a Curții Constituționale, ea nu conduce la crearea acestor condiții.”
Europa Liberă: Dar această idee privind federalizarea Republicii Moldova e una care ar împăca spiritele?
Eduard Mușuc: „Contează foarte mult ce va fi scris în acest document sau în acea Constituție.”
Europa Liberă: Dar ce trebuie să fie scris?
Eduard Mușuc: „Iată aici depinde ce soluție va fi propusă Transnistriei pentru ca să decidem asupra formulei finale.”
Europa Liberă: Ce soluție ar fi bună?
Eduard Mușuc: „Eu cred că un statut special pentru Transnistria care numaidecât trebuie să fie consfințit în Constituție, garantat în așa mod, inclusiv prin formarea, prin controlul asupra instituțiilor democratice, în așa mod ca ei să fie siguri că acest statut va fi respectat. Deoarece am avut probleme și mai avem în continuare probleme cu Găgăuzia. Reproșurile, care pe alocuri sunt destul de argumentate și fondate din partea lor, declarațiile din plenul Parlamentului că Găgăuzia nu este mai presus decât un raion, ceea ce iarăși nu este corect. Aici vorbesc despre un conflict care iarăși este unul foarte adânc, un conflict care deja este de durată, o ruptură care deja există între malul stâng și malul drept al Nistrului. Și toate lucrurile acestea trebuie să le luăm în calcul, inclusiv factorul geopolitic.”
Europa Liberă: Vorbiți despre Constituție. Constituția stipulează că Republica Moldova este un stat neutru, dar în stânga Nistrului mai staționează aceste trupe rusești și atunci nu se respectă statutul de stat neutru.
Eduard Mușuc: „Sunt de acord cu dumneavoastră, dar să nu uităm că în Transnistria se află contingentul pacificator, putem vorbi doar de munițiile care trebuie evaluate…”
Europa Liberă: … și care sunt un pericol.
Eduard Mușuc: „În-adevăr, care prezintă un pericol, deoarece vorbim despre niște cantități enorme, uriașe chiar și sigur că ele reprezintă pericol. Este o problemă care trebuie rezolvată în contextul rezolvării conflictului transnistrean, dar iarăși este foarte important să găsim o astfel de soluție. Orice armată străină plasată pe teritoriul nostru se află în afara limitelor Constituției.”
Europa Liberă: Se discută și un alt subiect, că pe eșichierul din stânga s-ar putea crea un bloc. Ce zice Partidul Comuniștilor, partid care are cea mai mare pondere în societatea moldavă pe acest segment?
Eduard Mușuc: „Noi nu avem o astfel de discuție în interiorul partidului. Sunt convins că PCRM va participa de sine stătător la alegerile viitoare. Noi nu suntem împotriva blocurilor, împotriva coalizării cu anumite forțe politice cu care nu avem divergențe mari. Dar eu cred că fiecare trebuie să verifice potențialul său în timpul scrutinului electoral în așa mod ca să fie clar care este ponderea și susținerea din partea populației, ce segment al populației reprezintă un partid politic sau un bloc electoral. Și atunci, deja fiind în Parlament, cred că vom găsi posibilități și compromisuri pentru ca să ne coalizăm. Un bloc electoral pe stânga, cu participarea PCRM-ului , este puțin probabil, după părerea mea.”
Europa Liberă: Ce ați vrea să se întâmple în 2014?
Eduard Mușuc: „În orice stat democratic opoziția luptă cu guvernarea și viceversa. Lupta aceasta trebuie să fie mai civilizată – aceasta e altă întrebare, dar eu îmi doresc mie, dar vă doresc și dumneavoastră, ascultătorilor care ascultă Europa Liberă, le doresc un an mai bun, doresc pace, liniște sufletească, doresc victorie, pe plan personal, pe plan profesional, în anul 2014, ca să fie el unul mai bun pentru toți noi, pentru toată țara, fără ca să ne divizăm în opoziție, în guvernare, în comuniști, anti-comuniști, să nu uităm că suntem o țară și trebuie să fim uniți în acest sens.”
