De trei ani, sătenii din zeci de localităţi ale republicii beneficiază de sfaturile parajuriştilor: învăţători sau asistenţi sociali, care au primit o instruire juridică de bază, iar acum îi pot sfătui pe oameni cum şi unde să-şi rezolve problemele simple, legate de o moştenire sau o ceartă cu vecinii. Reţeaua de parajurişti a fost creată într-un proiect finanţat de Suedia si implementat de Fundaţia Soros-Moldova, iar astăzi discutăm cu Diana Marian, coordonatoarea proiectului „Abilitarea Juridică a comunităţilor rurale prin intermediul unei reţele de parajurişti comunitari”:
Diana Marian: „Noi urmărim de fiecare dată rezultatele activităţii parajuriştilor pentru că, până la urmă, rolul lor este să producă un impact în comunităţile în care lucrează. Acest impact îl evaluăm atât prin indici cantitativi, cât şi calitativi.
De când şi-au început activitatea parajuriştii - peste zece mii de persoane au beneficiat de consultaţii juridice din partea lor. Doar în 2013, de la începutul anului şi până în acest moment, aproximativ 3,500 de oameni s-au adresat la parajurişti şi au primit o consultaţie de la ei. Sunt doar indici ce reflectă numărul de beneficiari care au venit nemijlocit în biroul parajuriştilor sau i-au apelat telefonic, i-au întâlnit în stradă, însă activitatea parajuriştilor merge mult mai departe şi se extinde până la activităţi precum mobilizarea oamenilor pentru a-şi soluţiona probleme de interes comunitar.
De exemplu, dacă este necesară curăţarea unei străzi, lucrării de deszăpezire, sădirea unor pomi etc. Sunt activităţi mobilizatoare care au loc de foarte multe ori prin implicarea mai multor actori din comunitate, prin implicarea membrilor comunităţii de către parajurişti.
Atunci când a fost gândită Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, adoptată în 2007, a fost stipulată noţiunea de parajurist. Legea îl defineşte ca pe o persoană care are studii juridice incomplete sau studii superioare din orice alt domeniu, care se bucură, bineînţeles, de stima şi respectul comunităţii şi care, după o instruire specializată, este calificat să acorde asistenţă juridică primară în comunităţi. Legea aceasta prevede rolul parajuristului sau principalele atribuţii ale parajuristului, acestea fiind: consultarea membrilor comunităţii, oferirea informaţiilor de bază despre drepturile şi obligaţiie persoanelor, mobilizarea oamenilor să îşi soluţioneze problemele de interes local cu resurse disponibile la nivel local, să îi ajute la întocmirea unei cereri, plângeri, petiţii etc.”
Europa Liberă: Zece mii de cetăţeni au primit asistenţă din partea parajuriştilor Fundaţiei Soros Moldova. Aţi monitorizat dacă oamenii chiar ţin cont de sfaturile parajuriştilor şi urmează indicaţiile lor?
Diana Marian: „Da, e una dintre provocările majore ale proiectului şi anume determinarea oamenilor să întreprindă măsuri în vederea soluţionării problemelor, după ce au fost la parajurişti. De foarte multe ori parajuriştii explică beneficiarului calea pe care poate să o urmeze pentru a obţine o finalitate în cazul pe care îl are, dar deoarece această cale implică anumite eforturi, oamenii deseori, probabil datorită apatiei, decid să abandoneze soluţionarea problemei.
Proiectul şi-a propus să depună mai mult efort spre convingerea oamenilor că este bine să ia în mânile lor soluţionarea problemelor proprii şi să monitorizeze finalitatea cazurilor care parvin la parajurişti. Până în acest moment toţi parajuriştii au monitorizat toate cazurile de direcţionare a beneficiarilor spre anumiţi specialişti, instituţii competente, notari, avocaţi şi, spre bucuria noastră, peste 60% dintre persoanele direcţionate s-au adresat la aceşti specialişti, au întreprins măsuri concrete spre obţinerea unei finalităţi în cazurile lor. Parajuriştii monitorizează în continuare toate aceste cazuri şi de foarte multe ori datorită insistenţei parajuriştilor oamenii decid să întreprindă măsuri, să fie activi în soluţionarea problemelor.”
Europa Liberă: Până la urmă, care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă oamenii?
Este urmată de probleme ce ţin de protecţia socială, de dreptul muncii, care sunt prevederile pe care trebuie să le aibă un contract de muncă, care sunt garanţiile în cazul în care decizi să îţi iei un concediu. Urmează problemele ce ţin de contracte: foarte dese sunt adresările din domeniul dreptului familiei şi aici vorbim despre fenomenul violenţei.
La nivelul comunităţilor rurale sunt foarte frecvente cazurile în care beneficiarii se adresează la parajurişti pentru a primi un sfat cum să acţioneze, ce să facă, unde să adreseze? Practic, problemele oamenilor nu ţin de un anumit domeniu.”
Europa Liberă: De ce această asistenţă este oferită doar la sate?
Diana Marian: „Atunci când am pornit proiectul premisa de la care am pornit este că trebuie să facem ceva pentru a diminua cumva fenomenul sărăciei. Satele sunt, totuşi, cele mai afecate la moment de sărăcie, de lipsa cunoştinţelor în domeniul juridic, de lipsa accesului la informaţii, lipsa căilor de acces spre specialişti care ar putea să ajute oamenii să îşi soluţioneze problemele.
Ne-am gândit că adoptăm o abordare de jos în sus, de la persoanele care au cea mai mare nevoie de asistenţă, ca apoi să abilităm, de fapt, treptat, diverse categorii de populaţie. Am pornit de la categoriile cele mai defavorizate, cele de la sate: bătrânii şi persoanele afectate de migraţie etc.”
Europa Liberă: Ca să fie clar: parajuriştii reprezintă cetăţenii în instanţele de judecată?
Diana Marian: „Răspunsul categoric este: nu. Limita competenţei parajuriştilor este până la competenţele pe care le are avocatul. Deci, parajuristul îşi îndeplineşte atribuţiile până acolo unde deja să îşi îndeplinească atribuţiile avocatul sau alţi specialişti.
Parajuristul poate să direcţioneze oamenii spre un avocat. De exemplu, dacă un beneficiar întruneşte toate condiţiile pentru a putea beneficia de asistenţă juridică calficată, garantată de stat, gratuită sau parţial gratuită, parajuristul poate să îi explice care este pachetul de acte pe care să îl pregătească, unde să se adreseze, nicidecum nu merge în instanţa cu persoana.”
Europa Liberă: Unii ar putea să se întrebe care este costul acestui serviciu, acestor sfaturi?
Diana Marian: „Proiectul pe care îl implementează Fundaţia Soros-Moldova este menit să ajute oamenii să îşi soluţioneze problemele, să îi scoată un pic din întunericul acesta juridic în care se află şi, prin urmare, serviciile parajuriştilor sunt gratuite. Oamenii nu trebuie să achite niciun bănuţ pentru consultaţiile pe care le primesc de la parajurişti. Ei sunt remuneraţi de către Fundaţie şi mai nou, din 2013, şi de către stat.
De la 1 aprilie 2013, statul, reprezentat în cazul acesta de Consiliul naţional pentru asistenţă juridică garantată de Stat, s-a implicat în remunerarea parajuriştilor, astfel încât 15 dintre cei 27 care sunt la moment sunt remuneraţi atât de către stat, cât şi de către Fundaţie, iar din 2014 încă cinci urmează să fie remuneraţi de către stat. Deci, încetul cu încetul statul găseşte posibilitatea de a-şi onora angajamentele pe care şi le-a asumat. Ne bucură de acest fapt şi, în sfârşit, putem spune că statul găseşte posibilitatea de a contribui nu doar la apărarea intereselor persoanei în instanţă în cazul în care se ajunge acolo, dar şi la oferirea acelor servicii juridice primare pentru cetăţeni.”
Europa Liberă: Prin acest proiect reuşiţi să acoperiţi şi malul stâng al Republicii Moldova?
Diana Marian: „Deocamdată nu am reuşit să identificăm un parajurist care ar putea să activeze. La moment există 14 jurişti care activează în zona de Nord a ţării, 10 în zona de Centru, doi la Sud şi unul în Comrat. În anul 2014 avem preconizate şi activităţi şi în zona din stânga Nistrului.
Urmează să încercăm să stabilim legătura cu specialiştii din domeniul juridic de acolo astfel încât să îi invităm la noi să preia experienţa pe care o avem aici şi să încercăm să stabilim un parteneriat prin care cei de acolo ar putea să transpună cumva în realitatea lor ceea ce am făcut noi aici, bunele practici de aici. Intenţia noastră este să arătăm modul în care activează parajuriştii în satele de aici şi să vedem dacă pot să facă ceva similar acolo, să construiască ceva similar.”
Europa Liberă: Apropo, primarii de la sate nu sunt „geloşi” pe activitatea juriştilor?
Diana Marian: „Aşa este natura umană ca la tot ce este nou să reacţionăm cu scepticism. Spre fericirea noastră, toţi primarii din localităţile care sunt implicate acum în proiect sunt susţinători ai activităţii parajuriştilor.
Realitatea în satele Moldovei este de aşa natură că primarul este gospodarul satului şi fără susţinerea unui primar este foarte dificil să construieşti ceva în localitate şi cu atât mai mult e dificil să schimbi atitudini, or proiectul asta îşi propune: să schimbe ceva. Mai mult decât atât, Fundaţia are încheiate Acorduri de colaborare cu toate primăriile din comunităţile implicate în proiect.
În baza acestui Acord primăria oferă gratuit câte un birou pentru parajurist. Fundaţia, bineînţeles, nu achită nimic pentru spaţiul în care activează parajuriştii. Ne bucură foarte mult acest sprijin. Mai mult decât atât, parajuriştii mai organizeză şi lecţii publice menite să explice pe înţelesul oamenilor anumite subiecte de natură juridică.
De exemplu: care sunt prevederile obligatorii pe care trebuie să le conţină un contract de arendă, pentru că tot este un subiect destul de fierbinte acum în localităţile rurale. În astfel de cazuri foarte multe dintre aceste lecţii publice se petrec cu susţinerea primarilor, pentru că este important să aduni cât mai mulţi oameni interesaţi în subiectul abordat.
Avantajul parajuriştilor este că ei vin din localităţile în care activează şi cunosc foarte bine specificul localităţilor, cunosc foarte bine activităţile în care sunt implicaţi oamenii şi dinamica acestor activităţi. Parajuriştii sunt flexibili în orarul lor. Ei îşi stabilesc orarul în funcţie de disponibilitatea oamenilor de a veni pe la primărie sau pe la biroul lor. Până la acest moment pot să spun că avem lecţii publice organizate de către parajurişti la care au participat peste 70, 80 de persoane.”
Europa Liberă: Recent, Fundaţia Soros a lansat o nouă ramură a proiectului: site-ul www.parajurist.md. Ce v-aţi propus prin lansarea acestuia?
Diana Marian: „Acest site a apărut ca răspuns la necesitatea de cunoştinţe, de informaţii juridice elementare. A apărut şi în urma unei realităţi existente la moment şi anume imposibilitatea extinderii reţelei de parajurişti la nivel naţional, or 27 de parajurişti câţi sunt la moment sau 32 câţi vor fi din 2014, este un număr, totuşi, redus pentru a acoperi necesităţile de informaţii juridice pentru întreaga ţară.
Site-ul vine ca un răspuns la această necesitate. Conţine informaţii juridice elementare, formulate sub formă de întrebări-răspunsuri. Cel mai bine ar fi să descriu site-ul prin ilustrarea unei situaţii practice: să zicem că o persoană vrea să se angajeze pentru prima dată în câmpul muncii, nu prea ştie ce să facă.
Accesează site-ul parajurist.md, deschide toate categoriile de informaţii, găseşte dreptul muncii, face click şi îi apar o serie de întrebări, cele mai frecvente, anticipate de către noi, găseşte întrebarea: ce trebuie să conţină un contract individual de muncă sau cum se încheie un contract individual de muncă? Face click şi găseşte toată informaţia necesară.
Aceasta e filosofia site-ului: omul să fie ghidat spre a-şi soluţiona problemele juridice elementare în mod independent, fără a fi necesară implicarea unei persoane terţe, fără a fi necesară ieşirea din casă. Site-ul funcţionează ca un ghid electronic. Dacă ştii care este problema, dacă poţi să o formulezi concret, atunci rămâne doar să găseşti domeniul căruia îi corespunde problema ta, să o accesezi, să găseşti întrebarea şi eşti ghidat spre soluţionarea acesteia.”
