O organizație neguvernamentală austriacă a făcut totalurile unui proiect de trei ani în Republica Moldova prin care a încurajat muncitorii moldoveni reveniți din străinătate să-și investească banii în afaceri, instruindu-i și oferindu-le ajutoare financiare, din fonduri europene. În comparație cu un proiect asemănător, Pare 1+1 care este susținut tot de Uniunea Europeană dar împreună cu guvernul moldovean, cel despre care va relata în minutele următoare Tamara Grejdeanu este mai mic. Și impactul asupra economiei în general este mic, dar este semnificativ asupra participanților.
Rezultatele obținute justifică pe deplin titlul generic al proiectului: Remitenţele dezvoltă comunităţile. Pe durata punerii în aplicare a acestuia au fost lansate 7 afaceri cu un număr total de 35 de locuri de munca create. Alte peste 500 de persoane care au muncit în afara ţării sau primesc bani de peste hotare, au urmat un cursuri de planificare a unei afaceri proprii. Unul din beneficiari este Efim Curchi. El a lucrat ani la rând şofer de curse lungi, iar acum administrează un atelier de reparaţie a tehnicii agricole:
„De vreo doi ani de când nu am mai plecat şi cred că dacă vom merge, atunci numai în vizită, dar o să muncim acasă. Datorită afacerii pe care am pornit-o, sper că o să se întoarcă soacra din Italia, fratele din Spania, să aibă şi ei un loc de muncă aici, acasă. Remitenţele trebuie investite şi tot ce se obţine, iarăşi de investit, că. De venit şi de cumpărat o maşină e mai uşor, dar trebuie să pleci înapoi, să faci alţi bani. E bine de venit şi de studiat piaţa, să vedem ce se cere, La noi cum se face, dacă anul acesta a mers varza, la anul toţi sădesc varză.”
În Teleneşti, unul din cele patru raioane în care a derulat proiectul, a fost creat şi un birou de informaţii, specialiştii căruia, la solicitarea primarilor , merg prin sate pentru a oferi consultanţă tinerilor care doresc să investească banii adunaţi peste hotare. Aurelia Climentovschi, specialist în domeniul micului business, spune că instruirea este necesară începând cu proiectarea ideii şi până la obţinerea autorizaţiei de funcţionare:
Despre necesitatea educaţiei antreprenoriale vorbeşte şi Roman Juncu, cel care a pus pe roate un laborator electrotehnic mobil. El spune, că mereu a avut idei de afaceri şi pentru că i-a reuşit, este sigur că remitenţele pot fi o contribuţie valoroasă pentru a începe o activitate cu venit în ţară:
„Contribuţia personală a fost de 25 de procente, adică cinci mii de euro. Jumătate îi aveam eu, restul a fost de la sora mea care este şi acum peste hotare. Am fost şi eu peste hotare, dar am dorit să rămân în Moldova şi să arăt că se poate şi în Moldova de activat. Orheiul înainte avea, în vremuri bune, vreo 40 de mii de oameni, acum nu ştiu dacă sunt jumătate. Acum majoritatea pleacă şi cei care vin, banii sunt cheltuiţi ,,pe apa sâmbetei” . Poate nu este o educaţie care trebuie primită din şcoală, că trebuie de iniţiat ceva, puţini la noi iniţiază o afacere.”
Victor Koroli, managerul proiectului spune că numărul moldovenilor plecaţi temporar sau pentru un timp mai îndelungat ar fi de circa un milion. El notează că după realizarea acestui proiect s-a ajuns la concluzia că în Republica Moldova este nevoie de un fond pentru dezvoltare, şi nu doar pentru susţinerea migranţilor, dar care să fie accesibil pentru toţi cei care au idei de antreprenoriat, mai cu seamă că fiecare afacere înseamnă venituri în bugetele locale:
„Probabil, acest fond de dezvoltare ar putea merge la un moment dat, pe principiul endowment, când două sau trei procente după implementarea cu succes a proiectului ar putea să fie vărsate din nou în acest fond, ca să putem să susţinem alţi oameni. Am remarcat, în cadrul acestui proiect, că oamenii îşi doresc schimbarea, însă sistemul este corupt, legea funcţionează destul de anevoios.”
Datele cu care operează realizatorii proiectului arată că anual, în Republica Moldova, sub formă de remitenţe ajung aproximativ un miliard şi jumătate de euro, însă, doar 7 procente din aceşti bani sunt utilizaţi pentru investiţii şi dezvoltare. Participanţi la un studiu, mai mulţi antreprenori care lucrau anterior în afara ţării, au spus că deocamdată opţiunile de creditare şi politicile fiscale sperie pe mulţi moldoveni, iată de ce aceştia ezită să pună în mişcare banii primiţi sau munciţi dincolo de hotarele ţării.
