Valentina Ursu a discutat cu Sergiu Ostaf, cunoscutul activist moldovean pentru drepturile omului, despre poziția societății civile moldovenești față de evenimentele din Ucraina.
Europa Liberă: Ceea ce se întâmplă astăzi, la Kiev, trebuie să deranjeze societatea civilă? Știu că, la finele anului trecut, ați luat atitudine. Acum ce puteți întreprinde? Dumneavoastră ați fost pe Maidan.
Sergiu Ostaf: „Exact. În urma adoptării mai multor legi absolut nedemocratice care restrâng nu doar libertatea de asociere și libertatea de manifestare publică, dar și activitatea jurnaliștilor, inclusiv anumite acțiuni de promovare a anumitor viziuni politice și anumite forțe ale poliției, se pare că, și aceste acțiuni sunt concertate de serviciile de securitate, și anumite persoane, și anumiți factori de influență care doresc o altfel de Ucraină și aceste influențe se transmit în acțiuni de violență contra manifestanților. Am văzut mai multe secvențe în care poliția inadecvat s-a comportat. Pe de altă parte, aceasta era și de așteptat din partea unor segmente, până la 5-7 mii de persoane, agresive care au preluat aceste acțiuni neatente, să spunem așa, sau poate provocatoare din partea forțelor de ordine și au răspuns cu mai mare violență și această violență deja contaminează mai multe persoane.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, care reprezentați societatea civilă, ce puteți întreprinde? Ce acțiuni se cer? Poate conveniți, reprezentanții societății civile din spațiul CSI, să luați o atitudine?
Sergiu Ostaf: „Este o idee foarte bună. Se poartă acum discuții pentru crearea unei rețele mari, care acoperă zona aceasta europeană estică cu persoane și cu experiența de monitorizare, derulează această inițiativă, de câteva luni. Dar aceasta este, mai degrabă, o acțiune pasivă sau de reflectare asupra a ceea ce se întâmplă.
Cu toții înțelegem că e nevoie de o acțiune pro-activă, un curent de opinie, ca un punct de plecare pentru consolidarea elementelor democratice și oferirea altei viziuni vizavi de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Pe de altă parte, acum multă lume și în Georgia, și în România se gândește, de fapt, ca să nu existe acest efect de revărsare a efectelor negative asupra Moldovei și Georgiei. Moldova, se pare că, este mult mai vulnerabilă, în comparație cu Georgia, la acest capitol… Efectele de revărsare ar putea să fie resimțite, în primul rând, prin comportamentul unor forțe politice.
Pentru că, în eventualul scrutin parlamentar, aceste forțe politice cu afiliere cu acele care se află la guvernare în Ucraina ar putea să asimileze anumite comportamente sau ar putea să fie influențabile. Influențarea aceasta ar putea să fie transmisă, prin resursele administrative, financiare, de altă natură. Pentru că forțele, care se află într-o ingrație, să spunem așa, în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, democrațiilor ar vrea să contamineze și alte țări, așa încât să nu pară a fi cioară albă sau altceva. Deci, în cazul acesta, există anumite pericole în ceea ce privește transmiterea și contaminarea comportamentului foarte nedemocratic și în privința anumitor forțe politice din Republica Moldova – acesta e primul efect de revărsare.
Pot fi trase și anumite învățăminte sau anumite îngrijorări în ceea ce privește forțele de ordine. De obicei, forțele de ordine, inclusiv din Republica Moldova, deseori reacționează supra-necesitate foarte agresiv. Și există deja anumite discuții în Moldova precum că e nevoie să controlăm mai bine libertățile pașnice sau alte aspecte, să fim mult mai precauți. Aceste discuții ar trebui să fie purtate, dar nicidecum să nu existe tentația aceasta de a prelua anumite practici negative pe care le avem în Ucraina.”
Europa Liberă: În actuala situație, mai merită să mergeți în Ucraina să fiți alături de cei care își apără drepturile, libertățile?
Europa Liberă: Uniunea Europeană se pare că a cerut ca președintele de acolo, Ianukovici, să dizolve Rada Supremă. Se fac presiuni și din Vest, și din Est?
Sergiu Ostaf: „Este evident că din Est presiunea a venit mult mai devreme, acea financiară și de altă natură. Acum se pare că, cel puțin, Ucraina guvernamentală alunecă pe parcursul care este stabilit și canalizat de Moscova, să spunem așa, în cea mai mare parte. Actorii, care influențează echipa guvernamentală, inclusiv oligarhii care credeau că nu demult, încă 2-3 ani în urmă, influențau decisiv ceea ce se întâmpla în echipa guvernamentală, acum observăm că nici Rinat Ahmetov, nici ceilalți nu mai influențează în mod decisiv pentru că s-a format un alt clan, să spunem așa, oligarhic, în frunte cu Ianukovici, care joacă după regulile proprii și nu mai ascultă alte interese. Și aceasta vorbește despre imprevizibilitatea evenimentelor de acolo.
Acum Vestul, Occidentul, democrațiile în ce măsură determină situația de acolo, este foarte clar că asupra lui Ianukovici influența aceasta nu mai e posibilă, s-au epuizat căile acestea de comunicare constructivă și se pare că unele care au rămas sunt acestea de constrângere, de restrângere a anumitor acțiuni negative și eventual apel și lucru cu forțele de opoziție, oligarhii care au influență asupra aspectelor economice. Și, eventual, poate, în cazul acesta, înariparea sau împuternicirea poporului care ar putea să restrângă influențele negative.”
Europa Liberă: Domnule Ostaf, dar aceste acțiuni violente care au dus la pierderi de vieți omenești și rănirea mai multor persoane din rândul protestatarilor au similitudini cu ceea ce s-a întâmplat, în 7 aprilie 2009, la Chișinău?
Sergiu Ostaf: „Acțiunile din 7 aprilie au fost absolut necoordonate din partea forțelor de ordine neprofesioniste și zădărnicite prin lipsa de un centru de comandă colegial adecvat care a fost, până la urmă, influențat puternic de politic. Putem constata că, în Ucraina, există aceste elemente pronunțate, accentuate de comportament, de influență directă a politicului. Și aceasta a fost constatat, și șeful securității de acolo și există evidențe indirecte precum că Ianukovici cunoaște exact ce se întâmplă acolo, deci, există influența politicului asupra comportamentului poliției și există similitudini foarte, foarte mari.
Când politicul se amestecă în activitatea de menținere a ordinii publice, cu siguranță, atunci forțele de ordine publică, de fapt, protejează guvernarea și nu asigură un mediu sigur pentru manifestarea pașnică a intereselor cetățenilor. Aceasta e o similitudine. A doua este că, și în 7 aprilie, au existat aceste persoane cu interesul de a transforma aspectul pașnic și a provoca. O mare parte din provocatori au fost și în 7 aprilie. Acum, în Ucraina, vedem că ei sunt mult mai organizați, ei deja sunt pe față foarte clar, acțiunile lor sunt deja și plătite, despre aceasta se cunoaște. Cel puțin, unii analiști vorbesc despre semne indirecte precum că acțiunile lor deja sunt coordonate nu doar din Ucraina. În 7 aprilie, au existat surse indirecte precum că același lucru a fost și în Republica Moldova, dar nu s-a demonstrat, din păcate, în Moldova.”
Europa Liberă: Puterea de la Chișinău trebuie să ia atitudine față de ceea ce se întâmplă în țara vecină, Ucraina?
Sergiu Ostaf: „Până la Anul Nou, am văzut o reacție a mai multor actori politici și aceasta ne-a bucurat. Au vorbit, în special, pentru susținerea cursului democratic și european al Ucrainei. Aceasta a avut un efect pozitiv, inclusiv pentru consolidarea opiniei pro-europene în Republica Moldova. Acei actori politici merită apreciere. Acum e nevoie de un mesaj, cel puțin, similar, dacă nu mai accentuat pentru că Uniunea Europeană a avut un mesaj foarte tranșant, foarte clar pentru menținerea libertăților democratice, pentru elementul de consolidare pașnică a manifestațiilor publice. Cu toate sensibilitățile care există între Moldova și Ucraina, actorii politici ar trebui să aibă un mesaj clar și tranșant în favoarea instituțiilor democratice și opțiunilor democratice și europene transmise factorilor politici din Ucraina.”
