Igor Boțan: „Participarea la referendum a fost eminamente o acțiune politică. Lucrurile au fost aranjate astfel încât factorul politic să iasă în prim-plan.”
Europa Liberă: Dar oamenii, care au aruncat buletinele în urnele de vot, au avut senzația că ei, în felul acesta, chiar „votează” pentru viitorul luminos al Găgăuziei, cum s-a exprimat chiar Ana Harlamenko.
Igor Boțan: „Probabil, au avut acest sentiment, dacă luăm în considerație că buletinele de culoare verde erau pentru Uniunea Vamală, iar de culoare roșie erau pentru integrarea europeană. Adică sunt niște indicatori care ne dau de gândit.”
Europa Liberă: Semaforul acesta…
Igor Boțan: „Semaforul a fost utilizat. Totuși, bașcanul Găgăuziei a transmis un mesaj cât se poate de clar: știm că la Chișinău nu vor fi luate în considerație, dar vrem ca cei de la Chișinău să știe că în Găgăuzia oamenii au dreptul să își exprime atitudinea, în cadrul unui referendum. Mai mult decât atât, vedem că domnul Formuzal își atribuie ideea de organizare a referendumului privind vectorul politicii externe. Și acest lucru este legat de faptul că dorește să se lanseze în campania electorală din noiembrie și vrea să nu existe un singur pol al promotorilor ideii euroasiatice, dar să existe cel de-al doilea, mai abil. Fiindcă Partidul Comuniștilor nu au reușit în revoluția lor de catifea, iată că liderul Partidului Regiunilor în sudul Republicii Moldova chiar a reușit să facă ceva real.”
Europa Liberă: Cineva, care ar încerca să gândească cu 2-3 pași înainte, ar avea acum temei să spună că, iată, referendumul cu o rată de 70% de participanți ar însemna că, imediat după integrarea în Uniunea Europeană, găgăuzii scot dosarul și spun: „Iată, pe baza votului popular, noi tăiem poala, plecăm din Republica Moldova!”?
Igor Boțan: „E o perspectivă foarte interesantă, dar trebuie să vedem simetria acestei perspective. Fiindcă găgăuzii, votând pentru statutul de independență amânată, de fapt, pun stavilă pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Euroasiatică. Trebuie să vedem ce înseamnă „Republica Moldova își pierde statutul de stat independent”, în ce măsură și-l pierde. Referendumul găgăuz deopotrivă ține Republica Moldova în afara Uniunii Europene și în afara Uniunii Euroasiatice. Aceasta trebuie să fie clar din rezultatele acestui referendum. Și este vorba despre un joc. Mai mult decât atât, autoritățile de la Chișinău, către care se vor adresa liderii găgăuzi cu rezultatele referendumurilor, pot spune: „Foarte bine. Dar să nu uitați că pe data de 3 noiembrie, la un singur miting de susținere a vectorului european, au participat aproximativ de două ori mai mulți cetățeni decât la referendumul pe care l-ați organizat voi la Comrat”.”
Europa Liberă: Mă întorc la întrebarea inițială: Comratul nu este original, de foarte multe ori alegătorii au senzația că imediat după ziua referendumului sau după un scrutin parlamentar imediat va ploua cu covrigi.
Igor Boțan: „Cu certitudine, cetățenii din Găgăuzia vor trece prin acest sindrom al așteptărilor nerealizate, este un lucru cert. Mai mut decât atât, relațiile dintre Chișinău și Comrat s-au tensionat și implicațiile le putem ghici care vor fi. Deci lucrurile doar se vor complica. Dar, așa cum spuneam, interesul politic al liderilor de la Comrat a fost atins, Mihail Formuzal și partidul domniei sale a devenit unul din polurile de atracție, alături de Partidul Comuniștilor, în promovarea vectorului euroasiatic. Autoritățile de la Chișinău au posibilitatea să demonstreze în cele 8 luni, cât au rămas până la începerea campaniei electorale, să demonstreze că chiar au anumite succese. Este vorba despre semnarea acordurilor, este vorba despre liberalizarea regimului de vize, este vorba de un șir de proiecte de infrastructură care pot fi încă realizate. Adică pentru Chișinău, mai degrabă, aș zice pentru coaliția pro-europeană ceea ce s-a întâmplat la Comrat nu este atât de rău pentru că introduce o anumită dispersie în voturile Partidului Comuniștilor.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, unanimitatea găgăuzilor nu ar putea provoca o fisură în betonul Alianței? Nu cumva la Chișinău cineva ar deveni deja mai prudent și ar spune: „Trebuie să mai vedem”? Mai ales, sub presiunea, pe de o parte, a socialiștilor lui Dodon și, pe de altă parte, a comuniștilor lui Voronin.
Igor Boțan: „Nu cred că există acest pericol pentru că, așa cum spuneam, dacă ne referim la cifrele absolute, vedem că cei care au votat la referendum reprezintă un grup semnificativ de cetățeni, dar nicidecum nu poate schimba raporturile de forță la nivel național. De aceea, așa cum spuneam, mai degrabă coaliția pro-europeană ar putea avea beneficii de pe urma acestui referendum, fiindcă introduce fisuri în rândurile celor care promovează vectorul euroasiatic.”
Europa Liberă: Găgăuzii se declară acum un mic Kaliningrad euroasiatic, vor să facă parte din Est, chiar dacă restul Moldovei vrea să ajungă în Uniunea Europeană. Și venim la problema veșnică: cum se poate împăca voința majorității cu voința minorității?
Igor Boțan: „Probabil, această împăcare poate avea loc, dacă cei care dețin adevărata putere sunt mai înțelepți și pot stoarce foloase chiar și din lucrurile care, în aparență, par a fi evenimente cu caracter negativ. Cred că autoritățile de la Chișinău trebuie să ia act de rezultatele referendumului, dar să le trateze cu un fel de condescendență: am luat act, dar există majoritatea populației care își exprimă foarte clar și ferm atitudinea de suport a vectorului european. Între timp, cetățenii din Găgăuzia, care au votat vectorul euroasiatic, vor putea beneficia de pe urma activității guvernului care promovează vectorul integrării europene.”
