Un studiu realizat sub auspiciile Institutului „Viitorul” constată fenomene bizare observate atunci când se analizează cursul de politică externă promovat de actuala guvernare şi sprijinul populaţiei faţă de acesta. Cum se explică, de exemplu, consolidarea taberei „euro-ostile” în condiţiile în care beneficiile eforturilor de euro-integrare par să se concretizeze într-un ritm
O convorbire la această temă cu politologul, expertul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Cornel Ciurea.
Europa Liberă: Aţi remarcat, dle Ciurea, în lucrarea la care ne vom referi astăzi şi pe care aţi întitulat-o „Starea de inerție a integrării Europene în Republica Moldova” nişte „fenomene bizare” cu privire la cursul proeuropean promovat de actuala guvernare şi sprijinul pentru acest curs. De exemplu, că sprijinul pentru ideea europeană este în continuă scădere, iar nivelul de susținere este, în mod paradoxal, inferior celui din perioada guvernării comuniste. Dvs., cum aţi explica această atitudine a populaţiei, atitudine de – ca să zic aşa: „Du-te-ncolo, vino-ncoace, lasă-mă şi nu-mi da pace...” în raport cu ideea europeană?
Cornel Ciurea: „Sunt mai multe explicaţii. În câteva studii am insistat asupra acestui trend descrescător. Ar fi şi o explicaţie politică: totuşi alegătorii comunişti îşi susţin partidul şi fac această mişcare încolo-încoace. Dar trebuie să recunoaştem şi faptul că, în condiţiile unei societăţi cumva scindate, cu identitate ruptă în două este foarte greu să ai o viziune europeană coerentă aplicată întregii societăţi. Asta este situaţia în Republica Moldova. Ea este, de altfel, similară celei din Ucraina din acest punct de vedere. Şi cumva este o situaţie obiectivă: suntem nevoiţi să promovăm integrarea europeană într-o societate în care această idee nu este împărtăşită de întreaga lume. Ba mai mult, nu este împărtăşită de cam mai mult de jumătate din situaţia ţării. Este o situaţie căreia trebuie să-i facem faţă.”
Europa Liberă: Sprijinul popular pentru ideea europeană este în continuă scădere, după cum constataţi în cercetarea Dvs. Acest lucru prin ce s-ar explica: prin informarea nefericită până acum despre normalitatea UE în comparaţie cu alte asocieri sau prin construcţia mentală rigidă a unei părţi considerabilă a populaţiei?
Cornel Ciurea: „Eu cred că este suficientă informaţi despre UE. este altceva că această informare a populaţiei este un proces extrem de dificil, într-o perioadă când ideea europeană nu mai străluceşte pentru că nu mai reprezintă un produs nou. El a fost aşa la începutul anilor 2000.
Astăzi însă ideea europeană a îmbătrânit un pic, deoarece este promovată de mai mult timp şi nu a dat deocamdată rezultate palpabile. Vorbim deocamdată în termeni tehnici despre parafare, asociere, liberalizarea regimului de vize. Şi în aceste condiţii sigur că populaţia din Republica Moldova poate să aibă un sentiment de déjà vu, o repetiţie continuă a unor idei care nu se materializează în ceva palpabil.
Pe acest fundal, sigur că devine din ce în ce mai complicat să promovezi ideea europeană, discursurile politicienilor şi funcţionarilor devin excesiv de tehnice, gen „raportul II din faza a III-a, care ne propun alineatul IV” şi desigur că toate aceste probleme sunt de luat în seamă, doar că sarcina guvernului, sarcina societăţii civile în aceste condiţii dificile rămâne aceiaşi: de promovat cu orice preţ integrarea europeană pentru că ea reprezintă on obiectiv strategic al statului nostru.”
Europa Liberă: Se fac totuşi unele eforturi de a respinge ideea de aderare la UE, dacă nu chiar de a demoniza orice simpatie faţă de UE. Ce probabilitate apreciaţi că există ca forţele ostile integrării europene să poată înclina balanţa, care deocamdată e pe mijloc?
Cornel Ciurea: „Există într-adevăr o critică a ideii europene care se coagulează, devine din ce în ce mai coerentă, aş spune, una mai elaborată şi bazată pe câteva teze pe care le dau în lucrare. Una ar fi „făţărnicia” Europei, a doua ar fi „colonizarea” Republicii Moldova de către UE. Acest lucru nu-l putem nega.
Totuşi criticii ideii europene suferă de o maladie evidentă: ei cumva critică ideea europeană din interior, spun că există prea puţină Uniune Europeană în Republica Moldova. S-ar părea că ar dori mai multă. Deci, critică UE pentru că nu-şi respectă propriile valori, cer bani de la UE în continuare, sunt supăraţi de faptul că UE nu ne oferă calitatea de membru… Criticii UE, chiar dacă se înmulţesc, nu au o platformă foarte solidă de pe care să critice într-un mod demolator UE.”
Europa Liberă: Totuşi „făţărnicie”, „colonizare” nu este un exces terminologic totuşi, dle Ciurea?
Cornel Ciurea: „Din punctul celor care susţin ideea europeană, din punctul de vedere al europenilor este o acţiune strigătoare la cer. Sau o afirmaţie strigătoare la cer. Săptămâna trecută au fost câţiva slovaci în republica Moldova cu care am discutat pe această temă. Ei sunt miraţi de faptul că noi avem tentaţia să facem UE responsabilă pentru toate probleme pe care le are Republica Moldova. Pentru ei aceste critici sunt foarte bizare şi de neînţeles.
Totuşi, noi, cei din interiorul R. Moldova, le înţelegem foarte bine şi chiar cei care sunt susţinători ai ideii europene sunt gata parţial să le accepte. Totuşi, suntem şi noi oarecum deranjaţi de faptul că nu avem o promisiune sigură că vom fi în viitorul, mai mult sau mai puţin îndepărtat, membri ai UE. Suntem şi noi oarecum deranjaţi de faptul că UE tratează oligarhii într-un mod duplicitar: ne cere să luptăm cu corupţia, dar se prea poate că va trebui să semnăm acordul de asociere cu ei şi vor semna oligarhii. Deci, aceste critici din interiorul Republicii Moldova au o anumită consistenţă şi sigur că putem vorbi despre gradul de duritate al acestor critici.”
Europa Liberă: Remarcaţi în studiu absenţa unei alternative clare pentru procesul de integrare europeană. Cât de viabil vi se pare raţionamentul, împărtăşit de opoziţia comunistă, de exemplu, că pentru R. Moldova e înţelept să se dorească modernizarea europeană, ci nu integrarea europeană propriu-zisă. Adică, cum s-ar spune, ne dorim standarde europene, fără însă a ne conforma instituţional şi în orice altfel UE?
Cornel Ciurea: „Da, este o critică confuză. Pentru că atunci când ceri modernizare în stil european, şi asta o spun de multe ori chiar şi criticii integrării, oricum trebuie să aplici nişte standarde care sunt prevăzute de legislaţia europeană. Acest fapt pe care l-aţi menţionat încă o dată subliniază caracterul caduc al criticii antieuropene, pentru că dacă spui A, trebuie să spui şi B: există un singur model de modernizare deocamdată în spaţiul nostru, el este UE şi trebuie în permanenţă să te raportezi la el. or, criticii UE care de multe ori au viziuni pro-ruse, vor să se raporteze la modelul rus, dar acela nu ne oferă deocamdată nimic în termeni de modernizare.”
Europa Liberă: Remarcaţi în studiul pe care îl semnaţi că „tabăra proeuropeană din R. Moldova a intrat în defensivă, fiind obligată să reacționeze la acţiunile orchestrate de opoziţie. Campania de informare comună cu privire la integrarea europeană anunţată de componentele coaliţiei e un semn că tabăra europeană reintră în ofensivă?
Cornel Ciurea: „Deocamdată putem vorbi doar despre o intenţie. Şi eu sunt adeptul unei asemenea campanii care este de informare, dar care este una politică deja, electorală, şi implicarea societăţii civile în acest gen de acţiuni mi se pare salutar. Dar în acelaşi timp remarc şi dificultatea unei asemenea campanii.
Va fi foarte greu de orchestrat acest mers în popor al societăţii civile, alături de liderii politici. Pentru că discursul politic îşi are regulile sale, societatea civile nu-l posedă în deplină măsură. Şi în acest sens, întrevăd anumite dificultăţi în a promova un mesaj pro-european, cot la cot politicienii cu reprezentanţii societăţii civile.”
Europa Liberă: S-au mai întâmplat nişte lucruri despre care vrem să auzim părerea Dvs. S-a difuzat o ştire despre Vladimir Voronin, liderul comuniştilor, şi zborurile sale extrem de costisitoare spre diferite ţări calde, vice-speakerul Adrian Candu a cerut UE ca să nu-i lase pe comunişti să intre în UE pentru acest mesaj de susţinere a acţiunilor lui Ianukovici, presa scrie despre demnitari de la Comrat care resping ideea integrării europene, dar îşi trimit copii la studii în Europa. Vedeţi că fac şi astea parte din campanie, sau dintr-o campanie paralelă, sau nu există legătură?
Cornel Ciurea: „Ar fi o legătură. Tot ce se declară acum sunt încercări fie de ofensivă, fie de defensivă într-un an electoral. Dar aceste lucruri nu mi se par relevante şi nu cred că aduc multe puncte electorale coaliţiei de guvernare. Faptul că Voronin călătoreşte cu avioane charter foarte scumpe, bun, cred că se aplică şi unor lideri politici din alianţă…; faptul că copiii învaţă în Europa, da, este un argument, dar nu decisiv în discuţie.
Până la urmă trebuie să acceptăm că şi tabăra opoziţiei are dreptul la o viziune asupra a ceea ce se întâmplăm în Ucraina şi din această cauză nu ar trebui cred să o atacăm prea mult în această discuţie. Problema, din punctul meu de vedere, a coaliţiei şi a societăţii civile pro-europene este de a se face auzită şi înţeleasă în provincie în special, şi de aceea am spus că misiunea „norodnicistă” de a merge în popor rămâne în continuare o provocare totuşi greu de realizat.”
