Vlad Spânu, preşedintele Fundaţiei Moldova de la Washington, are o privire mai critică asupra modului în care diplomaţia americană a acţionat în Estul Europei.
Vlad Spânu: „Faptul că premierul georgian și cel moldovean vin la Washington, în cam aceeași perioadă, nu este întâmplător, evident, din cauză că SUA vrea să demonstreze că atrage o atenție mai mare față de regiuni, cum a arătat acum doi, trei ani.
Din păcate, pentru America a trebuit să existe războiul între Rusia și Georgia din 2008, să existe revolta tinerilor din Moldova din aprilie 2009, acum să existe Maidanul la Kiev, ca să înțeleagă că probleme în regiune există și că SUA ar trebui să fie mai implicată în găsirea unor soluții de lungă durată pentru regiunea Europei de Est.
Cred că americanii trebui să-și revadă politica externă, de la politica de resetare a relațiilor cu Rusia care a fost lansată acum câțiva ani, din 2008, 2009 încoace. Deja foarte mulți la Washington înțeleg greșeala pe care au făcut-o axându-se pe aceste noi relații cu Rusia, care nu s-au dovedit a fi benefice nici pentru Rusia, nici pentru SUA și nici pentru țările din regiunea imediat apropiată de Rusia. În special mă refer la Georgia, la Azerbaidjan, la Moldova, la Belarus. Până la urmă țările acestea au avut de suferit din cauză că Washington-ul a dat prea mare atenție Rusiei, în detrimentul atenției pe care trebuia să o acorde evenimentelor ce se întâmplă în aceste țări pe care le-am menționat.”
Europa Liberă: Din ce spuneți dumneavoastră ar rezulta că experții, de exemplu, nu văd o greșeală doar în comportamentul Uniunii Europene cu țările din Parteneriatul Estic, multe comentarii indică la asta parcă, dar exista și ceva greșit și în această politică a resetării relației cu Rusia?
Vlad Spânu: „Eu cred că deja mulți din administrația americană și-au înțeles greșeala. Alții recunosc public, alții nu recunosc, dar faptul este că importanța relațiilor SUA cu țări care au un grad foarte înalt de a deveni parteneri și prieteni este mai mare decât o relație cu Rusia iluzorie, ca de a fi un patener pentru America în chestii de interes major pentru una sau alta administrație, mă refer la problemele pe care le au americanii în Orientul Mijlociu.”
Europa Liberă: Ce ar putea urma în aceste condiții?
Vlad Spânu: „Țările din regiunea respectivă acum sunt într-o situație foarte dificilă de a fi în stare să-ți aleagă calea pe care vrea societatea să o ia. Orice societate trebuie să fie liberă pentru a-și alege destinul. Din păcate, dacă e să ne referim strict la Republica Moldova, R. Moldova astăzi nu este o țară liberă și independentă. Atât timp cât o parte din teritoriul ei este ocupat, atât timp cât separatism există nu doar în stânga Nistrului, dar și în raioanele compact locuite de găgăuzi și acest separatism este încurajat și susținut pe față de Federația Rusă prin ambasada de la Chișinău, deci putem spune că există probleme pentru R. Moldova de a-și exprima liber calea, drumul pe care vrea să îl aleagă, fără a fi șantajată: șantajată din punct de vedere a separatismului, șantajată economic, șantajată în problema migranților, embargourile care se impun produselor moldoveneștipe pe piața rusă.
Acestea sunt o sumedenie de probleme care ne indică că Republica Moldova încă nu este o țară liberă și independentă pentru a-și alege destinul.”
Europa Liberă: Mă întreb și vă întreb atunci pe dumneavoastră, cu ce ar putea ajuta Statele Unite în sensul acesta?
Vlad Spânu: „Ieri, la conferința pe care am avut-o la Washington au fost mai multe mesaje. Unul din mesajele pe care l-am subliniat și eu este că atât SUA cât și Uniunea Europeană trebuie să investească mai serios în consolidarea societății civile, în activismul civic, în presa independentă, deoarece criza din Moldova din 2009 și astăzi cea din Ucraina ne-a demonstrat mai multe lucruri.
Dar, un singur lucru pe care vreau să-l evidențiez acum este că ne-a demonstrat că doar societatea, activismul social poate să fie forța motrice în societate, pentru a-și croi destinul propriu. Acesta cred că este învățământul cel mai important atât pentru țările din zonă, cât și pentru donatori.”
Europa Liberă: Este un lucru pe care l-a spus Joe
Vlad Spânu: „Eu cred că Moldova este un partener în devenire fiindcă din 2009 încoace lucrurile au evoluat, însă nu au evoluat într-o stare atât de bună, la care ne-am fi așteptat noi. Ieri la conferință s-a spus că Moldova are probleme legate de corupție, legate de cum funcționează sistemul judecătoresc, care nu este independent.
Este nevoie de centralizarea aparatului central pentru a da o putere de luare a deciziei și financiară din partea organelor publice locale. Este nevoie de separare reală a puterii în stat prin alegerea directă a președintelui, prin voturi uninominale în paralament.
Vreau să zic că SUA nu poate să zică: da eu sunt partener cu Moldova, dar partener cu Moldova ar însemna ca Moldova să fie în primul rând un actor solid care și-a făcut temele pentru acasă iar în al doilea rând să fie activă ea. Ce înseamnă un parteneriat, un parteneriat înseamnă relații politice puternice, relații în sectorul de securitate, relații în sectorul militar, în sectorul de business, se are în vedere comerț, se are în vedere investiții străine.”
Europa Liberă: Analiștii de pe loc, cei care cunosc cum stau lucrurile și cum lucrează diplomația pe această direcție, cred că tocmai aceasta ar fi problema că Moldova ar avea o problemă cu asta, că nu e suficient de activă, nu știe întotdeauna ce vrea. Ați observat vreo schimbare în sensul acesta în ultima vreme, de la postura pe care o aveți?
Vlad Spânu: „Eu nu prea am observat. De exemplu în domeniul business-ului, chiar ieri am vorbit cu reprezentatul comercial al SUA, un oficial care mi-a spus despre sumele de ecomerț exterior a SUA față de Moldova. Sunt doar 32 de milioane, 32 de milioane vând americanii în Moldova și ceva în jur de 30 de milioane moldovenii vînd aici, este o sumă infimă, mai mult de declarații politice nu prea se fac multe lucruri, căci aici este vorba de muncă pe teren care nu se face.”
Europa Liberă: Fac SUA diferență între Moldova și Georgia în acest sens de exemplu, având în vedere că Georgia are un parteneriat strategic cu Statele Unite și Moldova nu are, avînd în vedere că Georgia are mulți militari prin zone fierbinți și Moldova nu are. Există diferențe în sensul acesta? Le simțiți dumneavoastră?
Vlad Spânu: „Eu cred că există diferență în felul în care potențialul partener sau partener al SUA activează. Dacă își arată interesul pe segmentele unde sunt interesați americanii, evident că vor avea o mai mare atenție aici la Washington. Chiar dacă Moldova ar avea un parteneriat strategic asta nu este suficient, este suficient implimentarea anume pe segmente, implimentarea acelor prevederi a unui parteneriat.
Dar parteneriatul este o umbrelă sau o înțelegere cadru, restul depinde de parteneri, cum vor să-și dezvolte relațiile și eu cred că Moldova ar trebui să fie în sensul ăsta mai activă în căutarea unor domenii care ar fi interesați ei să le dezvolte cu Statele Unite ale Americii.”
Europa Liberă: Deci în relația asta cu Statele Unite ale Americii s-ar putea spune că Georgia este elevul silitor și nu Moldova, cum se întâmplă în Parteneriatul Estic parcă?
Vlad Spânu: „Eu cred că da. Chiar spuneam, se vorbea ieri la conferință că în 2000 s-a organizat prima misiune a oamenilor de afaceri din domeniul vinificației, prima misiune comercială din Moldova în SUA și a trebuit să așteptăm 14 ani de zile să vină secretarul Kerry să ne spună nouă că ar trebui să facem noi misiuni comerciale pentru a promova vinurile.
Eu cred că asta este o temă pe acasă nefăcută de Republica Modova și toate instituțiile statului trebuie să-și îndeplinească misiunea pentru în primul rând a explica populației care sunt oportunitățile, și în al doilea rând să-și suflece mânecile și să facă ceva concret pentru companiile private.”
