Premierul român, Victor Ponta consideră că „Uniunea Europeană și NATO trebuie să aibă poziții ferme, coordonate și realiste” în așa fel încât să convingă Ucraina, Republica Moldova și Georgia că vor beneficia de un sprijin real din partea comunității euro-atlantice. România nu recunoaște referendumul care a avut loc în Crimeea și nici trecerea acestei peninsule sub umbrela Federației Ruse.
Dincolo de aceste puncte de vedere comune, cei doi poli de putere de la București, președintele și premierul au păreri diferite, pornind de la faptul că cei doi lideri români se află în politica internă pe baricade diferite. Astfel, de pildă, în vreme ce Traian Băsescu îl critică pe premierul moldovean pentru că ar menaja „sensibilitățile Moscovei”, șeful guvernului român aflat astăzi într-o vizită oficială la Atena a declarat că sprijină guvernul pro-european de la Chișinău, condus de Iurie Leancă”. Mai mult, premierul român, Victor Ponta crede că orice atac împotriva lui Iurie Leancă ar fi un sprijin pentru Voronin și pentru comuniști. Nu aceasta este, însă, intenția lui Traian Băsescu și pentru a demonstra contrariul l-a invitat mâine pe Nicolae Timofti într-o vizită de lucru la Iași. Este programată o oră de discuții tete-a-tete între cei doi președinți român și moldovean și un dejun de lucru oferit de Traian Băsescu în cinstea oaspetelui său.
Riscurile regionale, pornind de la anexarea Crimeii de către Rusia, reprezintă principalul subiect al întâlnirii de mâine, atât în contextul crizei din Ucraina, cât și a scrisorii președintelui Sovietului suprem de la Tiraspol prin care cere includerea Transnistriei în cadrul Federației Ruse.
Fostul ministru de Externe, Mircea Geoană, senator socialist în legislativul de la București estimează că șansele reproducerii scenariului din Crimeea în Transnistria sunt destul de reduse „din simplu motiv că în Republica Moldova există un guvern stabil, legitim și recunoscut de Federația Rusă”, spre deosebire de autoritățile de la Kiev, considerate la Moscova ca fiind ilegitime. Geoană mai spune că o continuare a procedurilor aplicate Crimeii, în celelalte enclave filoruse ar produce „escaladări suplimentare cu Occidentul”, iar costurile pentru Federația Rusă ar fi „exorbitante”.
Președintele Senatului din România, fostul premier liberal, Călin Popescu Tăriceanu, consideră pe de altă că parte solicitarea Tiraspolului fără obiect, fiindcă Rusia nu și-a schimbat punctul de vedere în ceea ce privește recunoaștere independenței, suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, dar și pentru că propunerea legislativă depusă, ieri, la Duma de stat privind alipirea altor teritorii la Federația Rusă a fost retrasă între timp.
Șeful Senatului declară că României i se pare esențial ca toți „jucătorii politici” să recunoască independența și suveranitatea Republicii Moldova și a conturului ei teritorial”.
Liderii români par destul de rezervați în această perioadă, cu excepția președintelui, care și-a reluat constatarea mai veche întru interviu pentru AFP, potrivit căreia în jurul Mării Negre se află „un lanț de conflicte înghețate” „care pot fi activate în orice moment”. Din această perspectivă, spune Traian Băsescu, prioritățile lui Vladimir Putin „par să aibă legătură cu punctul de contact cu Uniunea Europeană și NATO”, iar Ucraina și Republica Moldova sunt „o prioritate” pentru președintele Federației Ruse și încercarea lui de reconstruire a Uniunii Sovietice.
