Europa Liberă: Se răsfrânge asupra Republicii Moldova nemijlocit ceea ce se întâmplă în țara vecină?
Vladimir Socor: „Desigur că destabilizarea Ucrainei, pe termen mediu, poate chiar și pe termen scurt, se va răsfrânge nemijlocit asupra Republicii Moldova. Instabilitatea, violența, contestarea, prin mijloace nelegitime, a puterii de stat sunt fenomene molipsitoare. Aceste fenomene nu cunosc granițe.”
Europa Liberă: Liderii regiunii transnistrene, autoritățile de acolo nu exclud că ar putea să ceară și ei o alipire a regiunii transnistrene la Federația Rusă. E posibil?
Vladimir Socor: „Nu e posibil. Am văzut adresarea președintelui Sovietului Suprem, Mihail Burlă, către președintele Dumei Rusiei, Narîșkin, ca Duma rusă să creeze o procedură legală, în vederea aderării Transnistriei la Rusia. Mesajul din partea lui Mihail Burlă recunoaște direct faptul că în Rusia nu există o asemenea bază legală. Burlă cere ca această bază legală să fie creată. Nu e niciun motiv de alarmă.”
Europa Liberă: Moscova ar fi interesată să alipească, eventual, și Transnistria?
Vladimir Socor: „Nu. Sigur că nu în această etapă. Moscova nu are nevoie să facă acest lucru. Situația s-ar putea schimba în cazul în care dezagregarea Ucrainei s-ar accelera, în care caz, s-ar putea crea o nouă identitate teritorială, federală, în Ucraina, sub denumirea de Norovorosia. Novorosia este un proiect care datează, de mai multă vreme, al naționaliștilor velicoruși, panslavi din estul Ucrainei, cu susținere la Moscova. Acest proiect politic nebulos are în vedere crearea unei identități federale, în cadrul Ucrainei, compusă din regiunile ucrainene din sud-est, mai ales, Crimeea, regiunile Nicolaev, Odesa, posibil, Herson.”
Europa Liberă: Ucraina a întărit securitatea pe zona de frontieră cu regiunea transnistreană. Ar trebui și autoritățile de la Chișinău să facă același lucru?
Vladimir Socor: „Nu văd un motiv pentru asemenea acțiune din partea Chișinăului. Autoritățile Ucrainei sunt îngrijorate de o eventuală scurgere a unor militanți, mai ales, de tip cazaci din Transnistria care ar trece frontiera înspre regiunea Odesa sau spre alte regiuni ale Ucrainei, cu scopul de a organiza proteste pro-moscovite și de tip velicorus. Ar fi vorba, în viziunea autorităților ucrainene, de o mișcare de instabilitate din Transnistria înspre Ucraina, nu înspre Republica Moldova.”
Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că Moscova, sub nicio formă, nu va renunța la Transnistria?
Vladimir Socor: „Moscova nu are niciun motiv actualmente să renunțe la controlul de facto asupra Transnistriei. Dar Moscova nu are nevoie să transforme situația de facto într-o situație pe care numai Moscova ar considera-o situație juridică. În cazul Crimeii, Rusia a legiferat încorporarea Crimeii în Federația Rusă.”
Europa Liberă: Rolul Ucrainei în procesul de negocieri, în formatul 5+2 va fi altul?
Vladimir Socor: „Deocamdată nu. Guvernul de la Kiev care, bineînțeles, controlează Ministerul de Externe, este un guvern de orientare ferm europeană, e cel mai pro-european guvern pe care l-a avut Ucraina până acum. Guvernarea actuală de la Kiev nu mai practică politica dublului vector, nu mai este într-o zonă gri, este complet pro-europeană.”
Europa Liberă: Și poziția ucrainenilor va fi una mai categorică, când va fi vorba despre oferirea unui statut pentru regiunea transnistreană?
Vladimir Socor: „Deocamdată, sincer vorbind, Kievul nu poate să își permită să se ocupe cu asemenea detalii. Guvernul din Kiev luptă pentru propria sa supraviețuire, pe toate planurile, și pe plan militar, și pe plan economic, chiar și pe planul securității interne, criminalității, de exemplu.”
Europa Liberă: Și acum cerdeți că toată lumea se va concentra pe Crimeea și va uita de regiunea transnistreană?
Vladimir Socor: „Nu. Procesul de rezolvare a conflictului din Transnistria este oricum înghețat, de mult vreme. Conflictul din Crimeea nu contribuie la înghețarea conflictului transnistrean. Conflictul din Transnistria este oricum înghețat, de mult timp. Din acest punct de vedere, conflictul din Crimeea nu are nicio influență, dar conflictul din Crimeea ne oferă o lecție despre valoarea Rusiei, ca participant la orice rezolvare a conflictelor, la orice tratat, acord sau pact.”
Europa Liberă: Armata rusă va pleca din stânga Nistrului? E timpul să se insiste pe ideea evacuării cât mai grabnice a acestei armate de pe teritoriul Republicii Moldova?
Vladimir Socor: „În orice caz, nu înaintea alegerilor din Republica Moldova din noiembrie. Să revenim la problema Transnistriei, după alegerile din noiembrie.”
Europa Liberă: Va fi un subiect electoral soluționarea conflictului transnistrean?
Vladimir Socor: „Cred că va fi, cel mult, un subiect minor. Pentru că, din păcate, nu este o problemă prioritară pentru marea majoritate a alegătorilor din Republica Moldova. Dar Crimeea ne oferă o lecție despre valoarea Rusiei ca participant la orice acord.”
Europa Liberă: Faptul că Moldova nu are astăzi un ministru al Apărării o dezavantajează?
Vladimir Socor: „Nu. Nu mi se pare că o dezavantajează. Armata Republicii Moldova nu are practic nicio însemnătate.”
Europa Liberă: Cine ar merita să ajungă ministru al Apărării?
Vladimir Socor: „Greu de spus, mai ales, că ministerele sunt împărțite între partide, conform așa-zisului algoritm. Nu știu dacă Partidul Liberal Reformator poate să numească un candidat capabil și competent pentru acest minister. Evident că prima numire, cea a unui domn, Vitalie Catană, mi se pare complet nepotrivită. Consider că ar fi în interesul vieții politice a Republicii Moldova ca Partidul Liberal Reformator să reintre în Parlament, în alegerile din noiembrie, și să reintre într-o coaliție guvernamentală. Acest lucru îmi pare foarte important pentru sănătatea mediului politic din Republica Moldova. Este un partid realmente pro-european și realmente cinstit. Ar fi mare păcat dacă partidul domnului Ghimpu, cu marile sale păcate, de toate felurile, ar împiedica intrarea Partidului Liberal Reformator în noul Parlament. Ar fi de dorit, sper eu, din toată inima, ca partidele liberale din Uniunea Europeană să se ocupe nițel de Partidul Liberal Reformator din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană vede acum la pachet parcursul european al Republicii Moldova și Ucrainei?
Vladimir Socor: „Nu. Cred că ar fi dezavantajos pentru Republica Moldova să intre într-un pachet cu Ucraina sau chiar și cu Georgia. Ucraina are probleme enorme de rezolvat. Ucraina este foarte greu digerabilă de către Uniunea Europeană. Sigur, este de o importanță vitală pentru Republica Moldova să avem o Ucraina stabilă, solidă, între Moldova și Rusia. Și, subliniez, o Ucraină nefederalizată pentru că o Ucraină federalizată este la cheremul Rusiei. Deci ar fi foarte important, ar fi vital și pentru Moldova, și pentru România și, bineînțeles, și pentru Polonia să continue să existe o barieră ucraineană stabilă între aceste țări și Rusia. Dar cu totul altceva este procesul integrării europene. Ucraina e foarte greu de digerat de către Uniunea Europeană. Republica Moldova are avantajul unic al dimensiunii mici și al distanței față de Rusia. Iată de ce cred că Republica Moldova nu trebuie să facă parte din niciun pachet pentru că are aceste avantaje unice. Și, pur și simplu, să se grăbească, de una singură, în direcția Europei.”
Europa Liberă: Și cum se vede comportamentul opoziției comuniste, pe acest fundal al crizei din regiune?
Vladimir Socor: „Opoziția comunistă este, ca orice partid politic, oportunistă. Ea se ghidează după preferințele propriului său electorat. Ca și în trecut, Partidul Comuniștilor mizează pe mobilizarea maximă a electoratului său cel mai fidel. Partidul Comuniștilor, am impresia că, a decis să nu adopte o strategie de a apela la electoratul moderat, ci să se ocupe de mobilizarea maximă a electoratului propriu, a nucleului fidel Partidului Comuniștilor. Și, ca urmare a acestei decizii tactice, Partidul Comuniștilor adoptă o retorică antieuropeană și pro-rusă. Este, de asemenea, și un calcul de politică externă aici. Partidul Comuniștilor percepe Rusia lui Putin ca fiind în ascensiune și percepe, în același timp, Occidentul ca fiind în retragere. Ceea ce e o percepție falsă pentru că Uniunea Europeană, în cazul Moldovei, nu e deloc în retragere, e mai activă decât oricând. Ca urmare, Partidul Comuniștilor și-a decis, în acest mod, strategia și tactica electorală. Cred că o parte a anturajului domnului Voronin încă mai speră la o reconciliere cu Kremlinul. Așa se explică, cred, regretele întârziate exprimate de domnul Voronin, unsprezece ani, după eveniment, că a respins memorandumul Kozak, în 2003. Acum domnul Voronin parcă ar dori să se răzgândească. E un semnal disperat adresat Kremlinului pentru că Partidul Comuniștilor nu are mijloace pentru campania electorală. Are nevoie de fonduri, are nevoie de sprijin mediatic, nu are nimic din toate acestea. Așa interpretez eu, ca pe un semnal disperat, la adresa Kremlinului, observația domnului Voronin, potrivit căreia el acum regretă că nu a semnat sau a respins memorandumul Kozak. Da, Partidul Comuniștilor va reintra în noul Parlament, cu un număr important de deputați. S-ar putea să aibă o minoritate de blocaj, dar, aproape sigur, mai mică decât în actualul Parlament. Partidul Comuniștilor este în declin, dar în declin treptat, nu în declin dramatic. Acest declin ar fi putut fi gestionat mai abil, din păcate, nu a fost.”
Europa Liberă: Se zice că bașcanul, domnul Formuzal, ar putea fi primit de către liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Ce semnale ar da o eventuală asemenea întâlnire?
Vladimir Socor: „Ar fi și acesta un semnal de disperare, de data aceasta, din partea domnului Putin. Îmi vine greu să cred că domnul Putin s-ar coborî la nivelul de a avea o întâlnire unu la unu cu un lider de calibrul domnului Formuzal. Și nu mă refer la calibrul personal al domnului Formuzal, mă refer la dimensiunile entității pe care domnul Formuzal reprezintă. Nu cred că domnul Putin se va coborî la acest nivel. Dar, dacă o va face, va fi, cum spuneam, un semn de disperare din partea domnului Putin. Pentru că domnul Putin nu are aliați viabili în Republica Moldova. Pe cine poate să conteze domnul Putin, în Republica Moldova? Pe Partidul Comuniștilor, sigur nu. Între Kremlin și Partidul Comuniștilor există o neîncredere cu profunde rădăcini care niciodată nu a fost depășită și continuă și astăzi. Și atunci pe cine poate să conteze Kremlinul în Republica Moldova? Pe domnul Șelin, pe domnul Dodon, partiduțe neinfluente care, mai mult decât atât, ar putea să muște din electoratul Partidului Comuniștilor și să reducă influența Partidului Comuniștilor, în viitorul Parlament. Partidul Comuniștilor este îngrijorat de această perspectivă.”
