Președintele american va călători săptămâna viitoare în Europa pentru a coordona sancțiunile la adresa Rusiei cu Uniunea Europeană. Liderii Uniunii Europene s-a întrunit astăzi la Bruxelles la un summit de două zile pentru a se pune de acord între ei.
Summitul european de astăzi și mâine, summitul de primăvară, care marchează jumătatea președinției grecești a Uniunii Europene, are loc pe o temă care nici nu era prevăzută atunci când Grecia a preluat, la începutul anului, președinția Uniunii Europene: cea de a impune sancțiuni Rusiei, dar mai ales de a decide dacă acestea trebuie extinse la Vladimir Putin și la cercul puterii apropiate lui.
Pentru moment, toate semnele arată că există riscul să nu se ajungă la niciun fel de poziție comună solidă și eficace. Germania și Marea Britanie se situează pe poziții prea diferite, Marea Britanie dorind, în ciuda ideii vehiculate în presă, sancțiuni extinse, în vreme ce Germania, urmând, desigur, atitudinea prudentă a cancelarei Angela Merkel, caută să câștige timp, sperând încă într-o manevră conciliatorie din partea lui Putin.
In ciuda clișeului care afirmă că guvernul britanic, dominat de conservatori, al lui Cameron, nu vrea sancțiuni, pentru că se teme că miliardarii ruși ar putea să nu mai investească în City și în piața imobiliară londoneză, Anglia este printre țările care se actievază cel mai mult pentru a obține unanimitatea în jurul unor sancțiuni mai dure și care să atingă și cercul puterii din jurul lui Putin.
Germania ar dori însă să se rămână la stadiul doi al sancțiunilor, și anume la adăugarea câtorva nume pe lista, eventual chiar nume din cercul puterii, dar să nu se ajungă până la Putin și Medvedev.
Intr-o situație delicată se află și Franța, care trebuie să livreze Rusiei două nave de război de tip Mistral, comandate de Rusia încă din timpul lui Sarkozy și plătite deja, și care valorează împreună uriașa sumă de 1,2 miliarde de euro. Din punct de vedere strict comercial, Franța nu are niciun motiv să nu le livreze, asupra Rusiei neexistând sancțiuni decise de ONU.
Se așteaptă așadar ca liderii celor 28 de țări din UE săși petreacă noaptea și ziua de vineri discutând atitudinea comună vizavi de Rusia.
In privința NATO, secretarul general al Alianței, Anders Fogh Rasmussen a declarat deja că ceea ce se petrece in Ucraina este „cea mai gravă amenințare asupra păcii in Europa de la războiul rece incoace”.
„Am avut Balcanii in anii 1990", a spus Rasmussen, „și Georgia în 2008… dar in acest caz avem cea mai gravă criză care amenință pacea și stabilitatea in Europa de la sfârșitul războiului rece incoace.”
In sfârșit, o variantă finală, nedorită de nimeni, ar fi aceea a sancțiunilor introduse individual de către statele membre in UE si NATO… Deocamdată, însă, ceea ce se este cert este că vor fi suspendate pregătirile în vederea organizării întâlnirii la vârf Rusia-UE, care trebuia să aibă loc în luna iunie… la Soci.
