Recentele aplicații militare ale forțelor armate ruse din stânga Nistrului au fost confirmate atât de Federaţia Rusă, cât şi de vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov. Presa de la Tiraspol a relatat că militarii ruși au imitat situații de apărare şi ofensivă, dar şi de obținere a informaţiilor despre un potențial inamic.
Mai mulţi experți de la Chişinău atrag atenția că regiunea transnistreană ar putea să devină cap de pod pentru un eventual atac asupra Ucrainei, căreia Chişinăul i-a dat asigurări de susținere a căii pe care a pășit noua putere de la Kiev. Diana Răileanu a încercat să afle dacă Chişinăul dispune de mijloace de control de natură să urmărească eventualele intervenții militare inițiate de pe teritoriul regiunii transnistrene a Republicii Moldova.
La modul practic, autorităţile de la Chişinău pot monitoriza doar o parte din teritoriul regiunii transnistrene, e vorba de aşa numita zonă de securitate, stabilită de-a lungul râului Nistru, pe o lungime de 225 de km şi o lățime de maxim 20 de km. Supravegherea acestei zone intră în atribuțiile Comisiei Unificate de Control, din care fac parte reprezentanți ai Republicii Moldova, regiunii transnistrene şi Federaţiei Ruse, la fel şi observatori ucraineni. Co-președintele Comisiei, generalul Ion Solonenco, a confirmat pentru Radio Europa Liberă că la ședința de joi recentele aplicații militare din stânga Nistrului au fost în capul listei de subiecte. Totuşi, explică generalul Solonenco, teritoriul din afara acestei zone de securitate cu greu poate fi monitorizat de autorităţile de la Chişinău:
„Comisia Unificată de Control se informează în cazul în care aplicațiile intră în zona de securitate. De exemplu, dacă un avion sau transport se îndreaptă spre un poligon pentru aplicații ale militarilor transnistreni şi ei trebuie să intre în zona de securitate, în aşa caz, ei sunt datori să informeze Comisia Unificată de Control şi Comandamentul Militar Unit. Ceea ce se face, de exemplu, după Tiraspol, în afara zonei de securitate, despre asta noi putem doar să ne informăm.”
Mai mulţi experți în securitate afirmă că, în pofida competențelor limitate ale Comisiei Unificate de Control, autorităţile de la Chişinău ar avea suficiente posibilități când vine vorba de supravegherea regiunii transnistrene. Viorel Cibotaru, director de programe la Institutul de Politici Publice şi ex-director al Centrului de Informare şi Documentare privind NATO, de la Chişinău, vorbește de aşa numitele „metode indirecte” de monitorizare a regiunii, de exemplu, prin satelit. Expertul spune însă că autorităţile ar trebui să fie mai puţin îngrijorate de eventuale atacuri directe în regiune. Mai degrabă, crede Viorel Cibotaru, ar trebui să neliniștească posibilele operațiuni de tip „diversionist”, cum s-a întâmplat în cazul Crimeii:
„Deci, grupuri răzlețite, care au fost infiltrate şi care nu au intrat în contact direct cu forțele armate şi, totodată, au reușit să preia situația sub control. Eu mai degrabă m-aş teme de acest gen de operațiuni, care pot fi efectuate nu doar de armată, de exemplu, dar pot fi organizate şi de sub-unităţi ale serviciilor secrete sau de poliție, deci fiecare are detașamente antitero, etc.”
Europa Liberă: Deci, scenariul care a fost aplicat în Crimeea ar trebui să dea de gândit Chișinăului?
Viorel Cibotaru: „Exact, asta este problema cea mai mare, în conexiune cu anumite evenimente de dezordine publice, provocații.”
Deşi îndeamnă autorităţile de la Chişinău să fie cu ochii pe evoluţiile din regiunea transnistreană şi în autonomia Găgăuză, fostul ministrul al securității, Tudor Botnaru, nu pune problema repetării scenariului ucrainean şi în Republica Moldova:
„Ei lucrează permanent şi pregătesc opinia publică. La momentul potrivit, ei pot organiza acelaşi referendum, cum au făcut în Crimeea. La momentul de faţă, părerea mea, nu e cazul când ei vor trece la acțiuni active, fiindcă ei, într-o măsură oarecare, s-au înglodat cu problemele Crimeii şi nu e momentul potrivit nici pentru ei, nici pentru transnistreni, ca să meargă la o eventuală complicare a situaţiei.”
De altfel, experți de la Chişinău îndeamnă autorităţile să nu zăbovească cu alegerea unui nou ministru al Apărării, după demisia liberal-reformatorului Vitalie Marinuţă. Astfel încât una din verigile cele mai importante ale sistemului național de securitate să nu aibă niciun fel de vulnerabilități.
