Nicolae Rădiță: „minorităţile nu sunt informate despre ceea ce le aşteaptă în viitor”

Eforturile elitelor politice moldovene pentru integrarea europeană, criza prin care trece Ucraina reactualizează problema minorităţilor etnice, în special cea a integrării ei în societatea moldovenească. De ce, de exemplu, busola multor reprezentanţi ai minorităţilor etnice arată altceva, decât a majorităţii populaţiei? Şi ce este de făcut în acest caz pentru a avea o societate armonioasă? O discuție cu expertul în problemele minorităţilor etnice, Nicolae Radiţă, preşedintele Centrului Naţional al Romilor din Moldova.

Europa Liberă: Aţi remarcat, dle Radiţă, într-un interviu cu agenţia IPN, care a făcut un tur de orizont cu lideri ai minorităţilor etnice privind modul şi măsura în care e regăsesc acasă, dacă se regăsesc minorităţile că „politica pro-europeană a R. Moldova accentuează şi mai mult situaţia de incertitudine în rândul minorităţilor naţionale”. Ce aveţi în vedere, de fapt? Că procesul de integrare europeană are şi un efect de înstrăinare, ca să nu spunem ostilizare, a minorităţilor etnice?
Nicolae Radiţă: „În rândul minorităţilor există o neînţelegere, pentru că foarte puţini cunoaştem ce se întâmplă în Europa. Acum ni se spune că Europa este foarte bine dezvoltată economic. În acelaşi timp pe mulţi dintre noi ne deranjează spre exemplu că acolo, precum auzim din presă, sunt preţuri foarte exagerate, iar oamenii de aici sunt foarte săraci. Adică, nu există salarii şi nu au acele posibilităţi.

Şi de fapt există această incertitudine, că noi nu ştim ce ne aşteaptă în Europa. Noi ştim ce a fost, ce este, majoritatea din minoritari foarte mult călătoresc în spaţiul ex-sovietic şi ei sunt mai acomodaţi din acest punct de vedere.”

Europa Liberă: Cum s-ar explica, totuşi, această busolă diferită pe care o au mulţi reprezentanţi ai etniilor minoritare din republica Moldova: Lipsa de informare, tradiţionala orientare spre est, posibilitatea de a călători, rude, cunoscuţi, o atmosferă mai familiară în fosta URSS? Dvs. cum aţi explica?

Nicolae Radiţă: „Eu susţin ipotezele Dvs. Toate aceste criterii definesc starea actuală de lucruri. Minorităţile etnice care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova - şi romii, şi ucrainenii, şi ruşii - ele sunt conservative. Deci, se adaptează foarte greu la schimbări. Şi de fapt acum, cu acest aspect de orientare europeană, clar lucru e că trebuie să ne acomodăm din mers, ceea ce este imposibil pentru unele minorităţi care de veacuri au avut anumite relaţii în partea de est, acolo unde de fapt au statuat pe anumite idei, pe anumite valori… Pe de altă parte sunt şi factorii lingvistici.

Dacă ne uităm spre Europa, ne aşteaptă o incertitudine totală. Nu ştiu cum aceşti minoritari vor fi integraţi având în vedere că limba rusă este un mijloc de comunicare între minorităţi; în partea vestică acest lucru nu prea este acceptat. Pentru că, până la Cortina de Fier, a existat o altă abordare faţă de limba rusă.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, este foarte dificil să spui că există spaţiu mai prielnic pentru protejarea, promovarea şi afirmarea minorităţilor etnice decât UE. Vorbim şi de legislaţie, şi de cultură a comunicării şi de mecanismele de descurajare a oricărei încercări de a discrimina sau dispreţui o etnie sau alta, a celor minoritare mai ales. Cum s-a întâmplat că minorităţile, iată, nu sunt suficient de bine informate despre acest lucru foarte prielnic pentru ele?

Nicolae Radiţă: „Sunt mai mulţi factori aici. Pe de o parte, auzim foarte multe lucruri bune despre UE, dar de fapt minorităţile nu sunt informate despre ceea ce le aşteaptă în viitor. La guvernare acum avem partide politice care au foarte puţini reprezentanţi din rândul minorităţilor. Acest lucru de fapt distanţează această relaţie, această comunicare între minorităţi şi guvernarea actuala.

Spre exemplu eu nu cunosc dacă a avut loc vreo întrunire în care a fost luată în consideraţie viziunea minorităţilor. Cu toate că în rândul minorităţilor există viziuni dispersate. În acelaşi timp, dacă ne uităm la guvernarea actuală, pe dimensiunea externă s-a lucrat foarte mult pentru viitorul european al Republicii Moldova. Dar foarte puţin s-a lucrat pe dimensiunea internă.

Până astăzi, spre exemplu, problemele minorităţilor rămân nesoluţionate. De aici apare această nemulţumire: de ce noi ar trebui să susţinem această viziune proeuropeană, dacă noi nu ştim care este izbânda acestui lucru, noi nu ştim ce ne aşteaptă.

Eu, personal, sunt bine informat despre valorile europene, dar în momentul de faţă, luând în consideraţie situaţia economică a ţării, acele probleme cu care se confruntă minorităţile naţionale, nu prea dau mari aspiraţii din punct de vedere că problemele minorităţilor vor fi mai bine soluţionate. Sau că li se vor oferi mai multe oportunităţi referitor la respectarea drepturilor.”

Europa Liberă: Cum urmează să se procedeze? Experienţa Ucrainei arată că există segmente de populaţie care resping orice dialog şi manifestă un comportament mai degrabă fanatizant. Dacă admitem că acest fenomen se semnalează – fie şi în proporţii mult mai mici – în R. Moldova, cum trebuie să se procedeze?

Nicolae Radiţă: „Un dialog întotdeauna creează acea punte pentru a primi informaţia necesară, ca ea să fie acceptată, analizată. Şi invers, de a o trimite înapoi cu un conţinut pozitiv. Deci, aş spune că guvernarea trebuie să acorde o atenţie mai specială problemelor minorităţilor, din punctul de vedere al politicilor destinate minorităţilor.

Trebuie să existe un dialog permanent cu minorităţile, pentru că acest dialog cu minorităţile le permite să înţeleagă aceste probleme. Şi totodată pentru cu cât discuţiile sunt mai rare cu minorităţile, apare această distanţare, neîncredere că guvernarea ester alături.

Pe de altă parte, minorităţile, luând în consideraţie că au nevoie de a fi susţinute, guvernarea tot timpul trebuie să se asigure ca ele să fie prezente la guvernare, în aceeaşi reprezentare cu majoritarii. Spre exemplu la ziua de astăzi se vorbeşte că pe teritoriul Republicii Moldova sunt 35 % de minorităţi. Ar fi o raportare ideală dacă ar fi o reprezentare de 35%. Dacă ar exista această tendinţă permanentă ca minorităţile să fie implicate în procesul de luare a deciziilor, credeţi-mă că această situaţie s-ar schimba.

Este indiscutabil că acum minoritarii nu susţin această ţară. Este la fel cum ne raportăm la vecini. Noi ne străduim să trăim bine cu vecinii şi dacă apare o greutate, ne susţinem unul pe altul. Dar dacă nu trăim bine cu vecinii, nu ştim ce ne aşteaptă.”

Europa Liberă: Cine ar trebui să informeze la modul concret minorităţile despre beneficiile, de exemplu, a integrării europene, mai ales în condiţiile în care acestea sunt vizate în mod special, după cum se observă deseori, de retorica şi propaganda antioccidentală a Rusiei?

Nicolae Radiţă: „Mesagerii pot fi diferiţi. Pe de o parte este presa, care vizează toţi cetăţenii Republicii Moldova. Pe de altă parte, pentru a ajuta ca minoritarii să fie informaţi, trebuie să ţinem cont de aspectul lingvistic. Aici este nevoie de o comunicare mai deosebită.

Guvernanţii trebuie să elaboreze nişte mesaje, sau să creeze anumite discuţii, dialoguri mai directe. Şi să se facă fie prin intermediul şcolilor, acolo unde există acea minoritate etnică, şi prin intermediul ONG-urilor, prin intermediul acestor lideri. Poate să fie făcută şi prin intermediul centrelor culturale, căminelor culturale. Poate fi făcută chiar prin intermediul bisericilor. Deci, toate aspectele trebuie luate în consideraţie pentru a transmite acest mesaj.

Problema e că în Republica Moldova avem o instituţie care reglementează problemele minorităţilor naţionale şi este vorba despre Biroul Relaţiilor Interetnice. Cât de considerat a fost acest birou pentru ca el să fie ca un mesager care să stabilească această informaţie, la ziua de astăzi nu se cunoaşte. Statul are toate pârghiile disponibile, dar nu le foloseşte din păcate.”