Eugen Carpov: „Suntem gata să ne întâlnim cu reprezentanţii din stânga Nistrului oricând, oriunde, ca să continuăm dialogul”

Europa Liberă: Domnule Carpov, presa titrează fel de fel de declarații ale politicienilor și nu numai de la Chișinău și Moscova, după vizita pe care vicepremierul rus Dmitri Rogozin a efectuat-o la Tiraspol. S-a procedat corect din partea Rusiei că această vizită a avut loc doar în stânga Nistrului?

Eugen Carpov: „ A fost o vizită privată. A fost o vizită declarată din start ca scop principal participarea la anumite festivități de la Tiraspol. Pe relația cu Chișinăul, din câte cunosc eu, a fost solicitată o întrevedere cu copreședintele Comisiei mixte de cooperare comercial economică, viceprim-ministrul Lazăr, care nu a fost în Republica Moldova, în perioada respectivă, și alte întrevederi nu au fost solicitate. Din acest motiv, vizita nu a fost tratată cu caracter oficial, a fost o vizită privată a unui grup de cetățeni din Federația Rusă.”

Europa Liberă: O vizită privată, iar la întoarcere, domnul Rogozin avea cu el liste cu semnături pentru recunoașterea regiunii transnistrene. Oricum, este o implicare în treburile interne ale Republicii Moldova. El s-a supărat pe Chișinău.

Eugen Carpov: „Anume acest moment a și trezit nedumerire și interesul pentru structurile de menținere a ordinii publice, care au reacționat și au reținut aceste materiale pentru o analiză suplimentară a conținutului, referitor la corespunderea acestora cu norma legală din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cum se poate întâmpla acest lucru, din moment ce și Federația Rusă este parte componentă a procesului de negocieri în formatul „5+2”, este chiar mediator, Rusia recunoaște independența și suveranitatea, integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar pe de altă parte se fac jocuri în culise?
Eugen Carpov: „Este evident că situația respectivă trezește semne de întrebare și nu doar nedumerire. A existat și un comunicat oficial al Ministerului de Externe, prin care Republica Moldova a expus punctul său de vedere. Evident că noi contăm pe eforturile Federației Ruse ca mediator neutru în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Apreciem poziția pe care a reconfirmat-o, nu o dată, Federația Rusă de sprijin pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a teritoriului moldovenesc. Eu consider că noi trebuie să facem astfel ca declarațiile oficiale și acțiunile pe teren ale mediatorilor și observatorilor să corespundă, să nu difere. În situația pe care am analizat-o mai devreme, evident că există o discrepanță și noi am chemat, nu o dată, partenerii ruși, în particular pe vicepremierul Rogozin, să menținem un dialog civilizat, să menținem un respect reciproc între Republica Moldova și Federația Rusă, astfel cum considerăm că este normal pentru relațiile dintre două state prietene, vecine, cu foarte mult în comun și ca istorie, și ca tradiție, ca și cultură, și ca relații pe care le avem.”

Europa Liberă: Și această solicitare din partea autorităților de la Tiraspol ca Federația Rusă să recunoască independența regiunii transnistrene ar putea avea sorți de izbândă?

Eugen Carpov: „Sunt niște acțiuni cu caracter provocator. Este evident că vin în totală contradicție cu negocierile pe care le purtăm în formatul „5+2”. Sub nicio formă asemenea acțiuni nu vor contribui la găsirea unui compromis în rezolvarea conflictului transnistrean, ba din contra, ele creează noi și noi obstacole în percepția pozițiilor părților care sunt la masa de negocieri, în puncte de vedere diferite. Și eu cred că trebuie să ne abținem de la asemenea acțiuni, să revenim la principiile da bază, care ghidează formatul de negocieri „5+2”: suveranitate, integritate teritorială pentru Republica Moldova și statut special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă.”

Europa Liberă: Iar negocierile, care se poartă în formatul „5+2” deocamdată, nu pun pe masa tratativelor şi acest coş politic numărul trei, coşul unde ar trebui să se iniţieze şi discuţie pe marginea unui statut pentru regiunea transnistreană.

Eugen Carpov: „Spre regret, coşul trei, care trebuie să abordeze subiecte politice, de securitate şi instituţionale, este în continuare blocat de delegaţiile de la Tiraspol, sprijinite de delegaţia de la Moscova şi în permanenţă se caută precondiţii pentru a nu discuta esenţa conflictului şi esenţa soluţiei pe care, de fapt, o căutăm împreună. Eu consider că anume aici avem nevoie de o atenţie maximă şi o analiză la rece referitor la elementele constituante pentru situaţia actuală.”

Europa Liberă: Următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2” este preconizată pentru luna iunie. Este bătută în cuie?

Eugen Carpov: „Este 5-6 iunie. A fost propunerea preşedinţiei în exerciţiu a OSCE şi, deocamdată, nu avem nicio reacţie negativă din partea celorlalţi participanţi ai formatului. Eu sper foarte mult că runda va avea loc, nu vor mai fi căutate pretexte pentru ca o asemenea rundă să fie amânată în continuare. Noi avem nevoie de dialog. Dialogul este unica posibilitate pentru ca să înţelegem mai bine unde ne aflăm, care ne sunt sarcinile în faţa noastră şi cum ne vom mişca în continuare. Iar sarcina numărul unu este să facem astfel ca viaţa oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului să fie mai bună, să fie în condiţii de siguranţă, în condiţii de o dezvoltare economică, durabilă, în condiţii de asigurare a standardelor care ţin de drepturile omului, de democraţie în societatea noastră.”

Europa Liberă: De jumătate de an, se vorbeşte şi despre o posibilă întâlnire între premierului Iurie Leancă şi şeful administraţiei de Tiraspol. Doar se vorbeşte şi nu s-a ajuns la un consens ca această întâlnire să aibă loc. De ce?

Eugen Carpov: „Dumneavoastră vedeţi ce se întâmplă şi mesajele sunt publice. Domnul Leancă a menţionat de mai multe ori că noi suntem gata să ne întâlnim cu reprezentanţii din stânga Nistrului oricând, oriunde, pentru ca să continuăm dialogul care a existat anterior. Spre regret, pe partea stângă a Nistrului poziţiile sunt diferite. Se caută tot felul de pretexte pentru a evita asemenea întâlniri. Evident că putem să ne dăm seama care sunt motivele, dar sub nicio formă nu putem accepta aceste motive ca plauzibile.”

Europa Liberă: În Germania ar putea să aibă loc această întrevedere? Pentru că, din câte înţeleg, sunt invitaţii deja pentru ca mai mulţi actori să fie prezenţi la această conferinţă din Germania.

Eugen Carpov: „Tradiţional, Germania este coorganizatorul, împreună cu OSCE, a conferinţelor pentru întărirea încrederii între malurile Nistrului, conferinţă anuală care are loc în landul Bavaria. Pentru anul curent, perioada propusă este 9-12 iunie, de obicei se întâlnesc grupurile de lucru, experţii pe diferite domenii. Dar şi este organizată o întâlnire la un nivel mai înalt între prim-ministrul Republicii Moldova şi liderul transnistrean. Din nou, noi am confirmat participarea la această reuniune, încă nu avem o confirmare formală din partea Tiraspolului, sperăm foarte mult să vină cât de curând.”

Europa Liberă: Ideea federalizării s-ar dori să prindă rădăcini în Ucraina. Eventual ar putea această idee să se răsfrângă şi asupra Republicii Moldova?

Eugen Carpov: „Nu ştiu cum ar putea să prindă rădăcini federalizarea în Ucraina…”

Europa Liberă: …se doreşte de către cineva...

Eugen Carpov: „…pentru că eu văd puncte diferite de vedere referitor la conceptul respectiv. Federalizarea în sine şi-a demonstrat viabilitatea şi faptul că este un mod de organizare statală care aduce efecte pozitive în foarte multe ţări ale lumii, deci, ca şi concept este un element care poate fi discutat. Dar trebuie să vedem foarte exact cum poate fi aplicat acest concept pe teritorii concrete, cum este Republica Moldova, cum este Ucraina. Deci, noi am pledat în permanenţă pentru o largă autonomie pentru regiunea transnistreană şi această autonomie ar include şi responsabilităţi pe plan local în diverse domenii, şi competenţe, şi reprezentare în organele centrale, deci, elemente care ar asigura o dezvoltare eficientă pentru locuitorii regiunilor autonome. Totodată, nu putem să discutăm elemente de federaţie care ar face statul ineficient, mai puţin funcţional, care ar crea mai multe obstacole şi impedimente în dezvoltarea statului decât aspecte pozitive. Noi astăzi nu avem pe masa de negocieri un concept exact care ar putea fi pus în discuţie. Există actori precum Federaţia Rusă, care şi anterior au pledat pentru federalizare, există o poziţie a Chişinăului care se menţine pe conceptul autonomiei.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, aflându-vă peste ocean, în Statele Unite ale Americii, aţi spus că evenimentele din estul Ucrainei sunt o competiţie geopolitică între Est şi Vest. Cât va dura această competiţie şi cu ce poate să se termine?

Eugen Carpov: „Da, spre regret, observăm că decizia privind vectorul de dezvoltare a statelor precum Republica Moldova, Ucraina - şi vectorul este integrarea europeană - generează neînţelegere din partea unor state din estul Europei, cum este Federaţia Rusă. Cred că această neînţelegere şi a generat anumite acţiuni concrete în Ucraina. Republica Moldova nu este într-o competiţie geopolitică cu alţi parteneri. Republica Moldova are dreptul suveran să-şi decidă soarta poporului său. Moldova a ales integrarea europeană ca un model de dezvoltare a societăţii, ca nişte standarde şi valori pe care vrem să le împărtăşim şi facem tot posibilul ca să atingem nivelul statelor europene, ca Moldova să devină un partener egal în familia europeană. Aceasta sub nicio formă nu înseamnă că această mişcare este orientată împotriva altor state, cum sunt Federaţia Rusă sau statele din CSI. Noi dezvoltăm relaţii foarte bune atât cu partenerii atât din Est, cât şi din Vest. Avem relaţii economice, culturale pe diverse domenii. Şi am vrea foarte mult ca partenerii noştri din Federaţia Rusă să înţeleagă corect realităţile din Republica Moldova, să nu ia integrarea europeană ca o acţiune antirusească.”

Europa Liberă: Admiteţi o răcire a relaţiilor dintre Chişinău şi Moscova, din moment ce premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că Federaţia Rusă ar putea ţine cont de acest incident al domnului Rogozin în cadrul cooperării economice cu Republica Moldova?

Eugen Carpov: „Noi facem tot posibilul ca o răcire a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă să nu se producă. Totodată, eu trebuie să menţionez că noi nu acceptăm un limbaj care încearcă să impună acţiuni unilaterale, instrumente bazate pe forţă, pe impunerea unor reguli pe care le împărtăşeşte doar un singur partener. Suntem state egale, vrem să ne tratăm reciproc cu respect şi doar în asemenea condiţii dialogul poate avea un caracter civilizat. Altfel, noi cădem în plasa unor declaraţii precum le vedem acum în diferite reţele de socializare, care doar bulversează relaţia tradiţional corectă între state.”