Asociaţia Promo-LEX şi Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă continuă să urmărească, de la trimestru la trimestru, progresul Strategiei de Reformă în Sectorul Justiţiei. Şi par să ajungă, invariabil, la aceeaşi concluzie: ritmul reformei este lent, deşi creşte numărul schimbărilor care se fac. Pentru că nu cantitatea, ci calitatea schimbărilor este importantă. Tamara Grejdeanu a participat la lansarea ultimului raport de monitorizare şi a vrut să afle care sunt reformele cele mai complicate?
După ce au monitorizat cele şapte capitole ale strategiei de reformă în domeniul justiţiei, experţii au ajuns la concluzia că raportul procentual între acţiunile realizate şi cele restante este de 59 la 41 la sută. Cu toate acestea, experţii susţin că multe din acţiunile planificate nu sunt realizate în termenii stabiliţi. În acest context, Pavel Postică, de la Asociaţia Promo-LEX face referire la pilonul doi din strategie - justiţia penală, unde rămâne neîndeplinită reformarea procuraturii şi a organelor de urmărire penală:
„Acum când se discută reformarea organelor procuraturii, reformarea organelor de urmărire penală rămâne un pic în umbră pentru că ele nu fac parte din sistemul procuraturii. Astfel, este destul de periculos pentru că organele de urmărire penală sunt de fapt temelia tuturor proceselor penale care se examinează într-un final de instanţele de judecată. Şi dacă noi nu ţinem cont de această temelie atunci când facem reformele, eu tind să cred că întreaga verticală respectivă de procese penale riscă să fie destul de şubredă.”
Referindu-se la expertiza organizaţiilor-neguvernamentale, Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, insistă totuşi că multe din acţiunile trecute de experţi ca restanţe sunt în proces de realizare. Ministrul spune că proiectul de reformare a procuraturii a fost definitivat şi aşteaptă să fie dezbătut de deputaţi:
„Concepţia cu privire la reforma procuraturii şi proiectul de lege care a fost elaborat de către grupul comun de la Ministerul Justiţiei, Procuratura generală şi reprezentanţii societăţii civile, precum şi ulterior definitivat în cadrul unui grup parlamentar este pe agenda parlamentului. Noi aşteptăm ca ea să fie examinată şi în această sesiune aceasta va fi adoptată, acest lucru a fost declarat de preşedintele parlamentului, de exponenţi ai grupurilor parlamentare.”
Ministerul şi experţii sunt pe poziţii diferite şi în ceea ce priveşte evaluarea acţiunilor de luptă împotriva corupţiei din justiţie. Olesea Stamate, preşedinta Asociaţiei pentru guvernare eficientă şi responsabilă consideră că deşi în luna decembrie a anului trecut a fost adoptat un pachet de legi anti corupţie iar între timp au fost reţinuţi mai mulţi magistraţi în flagrant, mulţi dintre cei care fac abateri grave de la norma legală nu au ajuns în vizorul organelor de drept.
Experta susţine că lipsa unor realizări consistente este dovada că nu au fost evaluate capacităţile personalului din sistem. Olesea Stamate spune că acest exerciţiu este abia acum în proces de realizare şi urmează să se facă o ajustare a posibilităţilor instituţiilor la necesităţile prevăzute în planul de acţiuni:
Este un pic cam târziu în principiu, la mai mult de jumătate de drum să estimăm care este efortul necesar pentru implementarea strategiei şi unde ne lipsesc nouă capacităţi. Dar în contextul în care planul de acţiuni ar putea fi modificat, sau ajustat la zi de către parlament şi atunci să suprapunem, aceste date cu acele date pe care le primim în urma analizei funcţiilor şi capacităţilor instituţiilor responsabile, s-ar putea cel puţin pentru perioada restantă să ne dăm seama dacă suntem în stare să ajungem din urmă trenul.”
Pe de altă parte, ministrul Oleg Efrim susţine că cele peste 20 de instituţii care pun în practică strategia au capacităţi diferite, de aceea, în opinia sa, nu sunt juste generalizările care se referă la lipsa personalului calificat în instituţiile de drept.
„Sigur că o acţiune de o atare amploare, cum este strategia de reformare a justiţiei care cuprinde tot spectrul, de la instituţiile de învăţământ superior care pregătesc jurişti şi terminând cu Curtea Constituţională, evident îi implică pe toţi concomitent într-un proces foarte solicitant, cu bani foarte mulţi alocaţi, când iarăşi nu există experienţă. Dar în pofida acestui fapt noi avem 61 la sută de acţiuni realizate, sigur asta este departe de o sută, dar în acelaşi timp nu putem spune că totul este rău.”
Ministrul justiţiei mai spune că în aceste zile experţi din partea Comisiei Europene evaluează modul în care autorităţile şi-au îndeplinit obligaţiile pe segmentul de reformă a justiţiei. După ce vor efectua monitorizări la toate instituţiile implicate în proces, experţii urmează să decidă dacă guvernul va beneficia de cea de-a doua tranşă de 15 milioane de euro, din cele 60 de milioane promise de Uniunea Europeană pentru reforma justiţiei.
