De o săptămână, mulți tineri moldoveni, dar și familiile lor trăiesc cu emoțiile examenului de bacalaureat.
Este al doilea an când examenele de bacalaureat se desfăşoară în condiţii de maximă exigenţă, de natură să împiedice fraudarea BAC-ului. Până atunci, profesorii îşi amintesc că, în alţi ani puteau găsi adevărate mostre de inventivitate în materie de copiat. La această sesiune elevii nu mai riscă să trişeze. Angela Patraş, directoarea liceului „Onisifor Ghibu” din Orhei spune că pe lângă temerea de a fi surprinşi copiind de camerele de luat vederi, lucru care echivalează cu susţinerea repetată a examenelor în anul următor, absolvenţii au conştientizat necesitatea unei evaluări corecte, după meritele fiecăruia:
„Observ elevi care au studiat foarte bine metodologia. Au nişte responsabilităţi. Îi văd conştienţi, văd elevi mai bine pregătiţi, văd elevi care nici nu încearcă să intre în centru cu nişte materiale interzise. Văd elevi responsabili că trebuie să susţină un test pentru a absolvi şi pentru a fi admişi la o facultate.”
La primul examen din acest an, proba de limba română pentru elevii alolingvi au fost anulate 12 teste, comparativ cu 65, cât au fost anul trecut. Făcând bilanţul celui de-al doilea examen, la limba de instruire, unde au fost sesizate 19 cazuri de fraudă, ministerul educaţiei a remarcat susţinerea tinerilor pentru reformele ce asigură evaluarea corectă.
Deşi la sfârşitul anului trecut zeci de tineri au ieşit să protesteze faţă de supravegherea cu camere de luat vederi şi verificarea cu detectorul de metale, pe parcurs tot mai mulţi au început să promoveze mesajul „Nu copia”.
Un asemenea protest a avut loc şi la Glodeni. Zinaida Stoica, preşedinta centrului de BAC de la liceul „Vasile Coroban” susţine că rezultatele examenelor de anul trecut i-au speriat pe elevi şi în egală măsură i-au motivat să se pregătească sârguincios pentru susţinere:
„Unii copii au foarte mari emoţii, dar în orice caz, dacă se apucă de lucru, lucrează elevii. În comparaţie cu anul precedent au o seriozitate mai mare. Pentru dânşii părea ceva straşnic implicarea acestor detectoare, dar de la primul examen ei au zis că nu este nimic atât de straşnic pentru ei şi la urma urmei şi ei pledează pentru susţinerea examenelor pe adevăr.”
Şi Ala Gherman, directoarea liceului „Liviu Deleanu” din capitală este adepta ideii că diplomele nu trebuie să se dea ca de pe bandă rulantă, dar în baza unor cunoştinţe temeinice. Ea spune că în ultimul an elevii şi-au schimbat atitudinea faţă de examenele de bacalaureat, treapta ce îi desparte de băncile universitare:
„Copii sunt mult mai responsabili, calmi, atenţi, corecţi, sau nu toţi au aceeaşi atitudine, dar în mare parte copiii sunt foarte responsabili. Examenele trebuie să fie corecte şi asta va da roade în timp pentru întreaga ţară şi pentru elevi. Copilul este într-un fel asigurat, chiar dacă trece prin acel detector de metale. El se bazează pe propriile cunoştinţe şi se concentrează pe ceea ce ştie, dar nu pe altceva.”
Absolvenţii de licee mai au de susţinut proba la limba străină, la disciplina de profil şi examenul pentru materia la alegere. Profesorii, care mi-au fost interlocutori îşi exprimă speranţa că, copiatul, care este în opinia lor un nărav transmis prin generaţii, va dispărea cu anii, datorită măsurilor antifraudă, dar şi modificărilor în programa şcolară pe care le promite ministerul.
