La Academia de muzică de la Kronberg, de lîngă Frankfurt, s-a încheiat cea de-a opta ediție a unui proiect pluridisciplinar deosebit, „Muzica de cameră conectează lumea”, la care au fost invitați 22 de tineri instrumentiști, considerați printre cei mai talentați din lume la ora aceasta. Printre ei s-a aflat și un român, violoncelistul Andrei Ioniță.
Sub genericul „Muzica de cameră conectează lumea” (Chamber Music Connects the World), proiect pluridisciplinar al Academiei de Muzică Kronberg, din apropiere de Frankfurt, 22 de tineri instrumentiști din 17 țări, au trăit și au făcut muzică împreună timp de zece zile. Este un proiect pluridisciplinar în măsura în care combină ceea ce îndeobște se numesc cursuri de măiestrie, cu
mari maeștri, - anul acesta violoniștii Gidon Kremer și Christian Tezlaff, altista Kim Kashkashian și violoncelistul Steve Isserlis - cu un festival final structurat în șapte concerte camerale, rulînd într-un repertoriu complex tineri de mare talent și nivel calitativ apropiat, în repetiții deschise publicului, în formații multiple, de la trio pînă la nonet și orchestră de cameră.
Șansa și experiența pe care le-o oferă organizatorii tinerilor muzicieni este unică și pasionantă: aceea de a analiza, a asimila, a interpreta în comun împreună cu mari interpreți, într-un curs intensiv și competitiv, capodopere ale muzicii de cameră, pornind de la Haydn și Mozart, trecînd prin romantici și pînă la muzica secolului XX, piese de dificultate cum sînt Cvartetul „Officium Breve...” de György Kurtág, Trio-ul de coarde al lui Alfred Schnittke, Simfonia de cameră Nr. 2 a compozitorului cu origini basarabene Mieczyslaw Weinberg, Litania lui Alexandr Raskatov ș.a.m.d.
Despre cum s-a făcut selecția tinerilor acceptați la proiectul Academiei Kronberg ne-a vorbit Eva Siegrist, responsabilă cu serviciul de presă: „În februarie am avut o audiție la care s-au înscris circa 40 de postulanți, care au trebuit să cînte individual și în quartet. Apoi, un juriu format de Gidon Kremer, Friedemann Eichhorn, care este directorul de studii, și Raimund Trenkler, directorul artistic, au ales muzicienii participanți la acest proiect, sponsorizat de Ulrike Crespo și Fundația sa”.
Între cei selecționați s-au aflat tineri, unii considerați mari speranțe, alții care deja au confirmat și se află în circuitul de concert, violoniști ca Aliona Baeva (Rusia), Maia Cabeza (SUA), Josef Spacek (Cehia), Dami Kim (Koreea de Sud), altiste ca Santa Vizine (Letonia), Karolina Errera (Rusia) și mezina proiectului, de numai 16 ani, Ziyu Shen (China), violonceliștii Chiarra Enderle (Elveția), Pablo Ferrández (Spania) și Andrei Ioniță (România) etc.
Violonista rusă Aliona Baeva, care a absolvit în 2002 cursurile Conservatorului din Moscova, în clasa profesorului Eduard Grach, este o muziciană matură și o personalitate intelectuală cu totul deosebită. Despre participarea ei la proiectul de la Kronberg, violonista ne-a spus:
„Kronberg în sine constituie pentru tinerii muzicieni o întreagă lume și are atîtea dimensiuni, atîtea evenimente și proiecte, țeluri și emoții. Personal am fost foarte fericită. Auzisem de multă vreme, de vreo opt ani, despre Kronberg, dar nu am avut pînă acum niciodată șansa de a veni aici. Sînt foarte fericită că s-a ivit ocazia, fiindcă după părerea mea este un loc incredibil, unul din lucrurile cele mai bune pe care le poate întreprinde un tînăr instrumentist de coarde. Să cînți cu mari muzicieni minunați este calea cea mai bună de a învăța și a te exprima pe tine însuți. Experiența este atît de intensă, munca atît de mare, fără nici un fel de compromisuri: trebuie să dai ce ai mai bun în tine și chiar mai mult...”
Impresii similare ne-a împărtășit singurul participant român la proiectul „Muzica de cameră conectează lumea”, violoncelistul în vîrstă de 20 de ani, Andrei Ioniță, cîștigător în urmă cu doi ani al premiului Landgraf von Hessen, decernat de Academia Kronberg unui tînăr considerat cu mare potențial de a deveni un muzician de clasă.
„Organizarea funcționează perfect, ca de fiecare dată. Kronberg se bucură de sprijinul și ajutorul multor familii de aici, care sînt foarte prietenoase și se bucură tot timpul cînd vin muzicieni aici și ne susțin la fiecare concert. Doresc să mulțumesc Academiei Kronberg pentru șansa pe care mi-a oferit-o, și nu doar mie, și pentru tot ceea ce realizează aici. Chiar ai sentimentul că ești într-adevăr susținut și nu doar de fațadă. Pentru mine, probabil, [sextetul] Souvenir de Florence [de Ceaikovski] va rămîne amintirea mea preferată de aici. A fost foarte interesant și să lucrez alături de Gidon Kremer. Am învățat și am descoperit împreună Simfonia de cameră nr. 2 de Weinberg, o lucrare foarte interesantă și, din păcate, nu foarte cunoscută, destul de dramatică...”
Andrei Ioniță a fost invitat recent ca solist la St. Petersburg, la un Festival internațional al tinerilor muzicieni laureați despre care mi-a spus:
„Acest Festival este organizat de către dna Irina Nikitina, fiica marelui violoncelist și profesor Anatoli Nikitin. Un Festival cu cîștigători de premii la concursuri internaționale și, pentru o săptămînă, acolo se țin concerte, și acești cîștigători sînt invitați să cînte cu orchestra. În concertul în care am cîntat, a mai participat și Bomsori Kim, violonistă, cîștigătoare a premiului al doilea la Concursul ARD de anul trecut, Boris Giltburg, pianist, cîștigătorul Concursului regina Elisabeta. Concertul acesta s-a ținut în Sala Mare a Filarmonicii din St. Petersburg, una din cele mai senzaționale săli... Ce să zic? Atunci cînd am intrat pe acea scenă am avut efectiv sentimentul că îi aparțin, că pînă la urmă pentru asta am fost făcut, efectiv, să fac muzică și să fiu pe scenă. Si St. Petersburg mi-a confirmat lucrul acesta...”
Despre șansele și deschiderile pe care i le oferă faptul că studiază la ora actuală la Academia de Muzică din Berlin, Andrei Ioniță ne-a spus:
„Sînt mulțumit cu parcursul meu de pînă acum și cu profesorul pe care îl am, Jens Peter Maintz; pe lîngă faptul că este un profesor extraordinar este și un om care se preocupă de studenți și ține la ei. Și este important să am parte și de acest suport psihologic, nu doar profesional. Nu pot spune că este ușor să trăiești acolo, durează puțin pînă reușești să-ți faci contacte, să întîlnești oameni dispuși, oameni capabili să facă un lucru bun...
Sînt atît de ocupat, că aproape că nu mai am timp să respir. Am mai fost plecat și pe la diverse cursuri de măiestrie, am cîntat la Moscova în luna noiembrie, în luna mai am cîntat la Festivalul „Musical Olympus” în St. Ptersburg, Acum o săptămînă, de exemplu, am fost plecat la Hamburg, am cîntat pentru fundația „Deutsche Stifftung Musikleben”, de unde am primit un instrument foarte, foarte frumos Giovanni Battista Ruggieri din anul 1671...”
Cum l-ai primit ?
„S-a ținut o audiție, condiția era să fi cîștigătorul unui premiu la un concurs internațional - iar eu am cîștigat anul trecut Premiul I la Concursul Aram Haciaturian la Erevan, în Armenia - și astfel m-am putut înscrie la concursul pentru instrumente și, în urma selecției, mi s-a dat, din cîte am înțeles, cel mai valoros instrument care a intrat în concurs în acest an.”
Este un împrumut pe cîți ani?
„Este un împrumut anual, trebuie să mergi acolo să dai audiție în fiecare an, însă, dacă iei instrumentul și pentru anul viitor, ai voie să cînți pe acest instrument pînă la 30 de ani. Mă întorc la Berlin pentru a da un recital, în Studio Niculescu, alături de pianista Naoko Sonoda, după care mă voi întoarce în țară pentru cîteva zile, pentru a cînta Haydn, Concertul în La major, ca solist cu Orchestra de la Brașov, după care voi pleca la niște cursuri de măiestrie, cu profesorul meu și cu Wolfgang Boetcher, în Vaduz, Lichtenstein și în Elveția, apoi, probabil, mă voi mai reîntoarce pentru o zi la Berlin, pentru a pleca la Riva del Garda, în Italia. Am acolo încă un recital, primit în urma concursului din Armenia, după care, probabil, mă voi întoarce în vacanță timp de o lună...”
Și, conchidea discuția noastră tînărul violoncelist Andrei Ioniță, în tot acest parcurs, felul în care a fost primit și susținut de Academia Kronberg a jucat un rol esențial. Ar mai fi de notat doar că cele șapte concerte finale ale proiectului „Muzica de cameră conectează lumea” au fost înregistrate de Hessische Rundfunk, radioul de la Frankfurt, pentru o difuzare ulterioară și, cine știe, ar putea fi preluate în viitor și de Radio România Muzical și radioul din Moldova.
