Premierul Iurie Leancă le-a spus ieri mai multor producători de fructe că guvernul va căuta căi de a compensa, cel puţin parţial, pierderile pe care le vor suporta fermierii după embargoul impus de Rusia exporturilor moldoveneşti de fructe proaspete sau conservate. Agricultorii au cerut despăgubiri băneşti şi subvenţii mai mari pentru această ramură. Tamara Grejdeanu a stat de vorbă cu câţiva producători pe care interdicţia Federaţiei Ruse îi va afecta mai puţin, întrucât aceştia au căutat să îşi diversifice pieţele de desfacere din timp sau au găsit soluţii acum.
După ce Federaţia Rusă a impus anul trecut embargo la vinurile moldoveneşti şi a lansat periodic avertismente privind sancţiuni, mai mulţi producători au tălmăcit aceste semnale cât se poate de judicios, reorientându-se spre noi pieţe de desfacere. Printre cei care nu au aşteptat ca drobul de sare chiar să cadă de pe cuptor a fost şi Constantin Furculiţă, producător din Soroca. Din acest an el a început să exporte fructe în Uniunea Europeană. Părerea sa este că cei mai mulţi dintre producătorii moldoveni au devenit comozi, fiind obișnuiți să li se ia marfa direct din livadă, fără a depune efort pentru sortare şi ambalare. El crede că în maxim doi ani exportatorii moldoveni pot deveni competitivi şi se pot adapta cerinţelor de calitate valabile în UE şi trecute cu vederea în cazul fructelor trimise spre Rusia:
„Cu trei luni în urmă am dus două tiruri în Marea Britanie şi ducem tratative acum şi cu România şi iarăşi cu Marea Britanie, ca să începem a exporta la ei mere. Nu trebuie de făcut panică, trebuie pur şi simplu de suflecat mânicile şi de muncit. Ne aşteaptă un an doi mai greu ca să ieşim pe alte pieţe şi eu cred că în doi ani de zile vom fi priviţi altfel. Noi am fost în ultimii ani de zile pe piaţa Rusiei cu marfă proastă primiţi, da, formă gustativă bună, dar forma estetică proastă. Acum urmează să ne întărim forţele, să demonstrăm că putem fi alţii şi cred că vom fi primiţi pe toate pieţele.”
O soluţie pentru producătorii care anticipează mari pierderi este să încerce să exporte în Ucraina, o piaţă cu un consum enorm, în Belarus sau Kazahstan, întrucât piaţa estică nu este blocată totalmente, remarcă Constantin Furculiţă.
Totuşi, el recomandă producătorilor să caute parteneri în Uniunea Europeană, întrucât în practică lucrurile se fac mult mai lesne decât le descriu oponenţii intrării pe piaţa vestică. Iar motivaţia cea mai convingătoare provine din faptul că e vorba de o piaţă care nu schimbă regulile peste noapte:
„Când aud de cuvântul UE, înseamnă că e ceva ieşit din comun - nu e corect. Da, desigur că acolo sunt alte cerinţe şi alte reguli de joc, numai că regulile de joc sunt puse clare şi sunt scrise negru pe alb - uite asta, asta şi asta. Şi atunci când tu le îndeplinești nu se schimbă în timpul jocului regulile. Mulţi spun acum că nu este posibil de îndeplinit condiţiile lor. Ba da, este posibil, numai că trebuie mai mult de muncit.”
Despre embargoul din 2006 puţini producători îşi mai amintesc şi recunosc că de atunci nu au depus suficiente eforturi pentru a diversifica pieţele de export. Întrebaţi de ce, unii dau vina pe obișnuință, alţii spun că nu au avut un îndrumar de accedere pe piaţa Uniunii Europene, de exemplu.
Tudor Lesnic, pomicultor din Briceni spune că după semnarea acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a început să caute agenţi economici din ţări europene cu care să încheie contracte. Aşa a ajuns să colaboreze cu agricultori din Germania, de la care deprinde cerinţele pentru export:
„Nu-i aşa de complicat, dar noi încă nu am lucrat, trebuia oleacă mai dimineaţă să ne trezim. Acum noi ducem tratative cu Germania. Vrem să creștem prune aici, în Republica Moldova, pentru ei. Ei vor a lor soiuri să le introducem. E un pic problematic, încă nu suntem daţi, şi în ceea ce ţine de ambalaj, linii, dar e clar că trebuie să ne întoarcem cu faţa spre Europa.”
Un al producător, Mihai Nedelciuc are în gestiune zeci de plantații de meri. Pentru a diminua paguba, el va încerca să introducă o parte din fructe pe piaţa locală. Exportatorul speră ca măcar începând cu anul viitor să trimită fructe spre ţările UE, în acest timp, urmând să înţeleagă care sunt cerinţele pe care trebuie să le întrunească:
„O să se schimbe situaţia spre bine, dar pentru moment avem pierderi. Pe mine personal asta mă afectează, undeva de 4 milioane de lei aş avea pierderi. Eu nu aş spune că condiţiile sunt de vină, ci noi nu suntem pregătiţi. Cineva ar trebui să ne instructeze, să ne spună ce să facem, cum să ne ducem în Uniunea Europeană. În Rusia noi ştim, că am încărcat maşina şi am trimis-o.”
După estimările anunţate de Ministerul Agriculturii, din cauza embargoului, producătorii ar urma să suporte pagube ce s-ar ridica la 150 de milioane de lei. Experţii spun că o parte din producţia de mere ar putea fi orientată spre pieţele UE, unde doar pentru aceste fructe există o cotă de export de 40 de mii tone, până la finele acestui an.
