Intr-un interviu cu Europa Libera, seful reprezentanţei Uniunii Europene la Chisinau, Pirkka Tapiola, s-a referit si el despre asteptarile fermierilor si, in general, ale moldovenilor, de la Acordul de Asociere si Liber Schimb pe care Chisinaul l-a semnat cu Bruxelles-ul luna trecută.
Pirkka Tapiola: „În primul rând vreau să exprim regretul profund al UE în ce priveşte acest embargou impus de Rusia la câteva zile doar de la ratificarea în Parlamentul de la Chişinău a Acordului de Asociere şi de Liber Schimb. UE nu a solicitat niciodată Republicii Moldova să impună anumite bariere comerciale cu Rusia pentru că, de fapt, Acordul de Asociere şi de Liber Schimb al UE este total compatibil cu Acordul de liber schimb al CSI. Şi atunci apare un mare semn de întrebare cât de mult putem să avem încredere în Rusia ca partener comercial.
Precum aţi observat, şi UE se confruntă cu anumite interdicţii comerciale bazate pe pretenţii sanitare, justificate foarte vag, dar până la urmă total neîntemeiate. Se cunoaşte foarte bine că UE are cele mai stricte standarde fito-sanitare din lume.
Care ar fi soluţia în ce priveşte modul în care produsele moldoveneşti ar putea obţine acces pe piaţa UE? Scopul nostru este să începem aplicarea preliminară a acordului de asociere şi liber schimb deja începând cu 1 septembrie, ceea ce e cu mult mai devreme decât se programa iniţial.
Odată cu aceasta, un set larg de produse moldoveneşti, inclusiv produse agricole, vor avea acces pe piaţa UE. Vă amintiţi ce s-a întâmplat după embargoul impus vinurilor – UE a răspuns printr-o liberalizare totală a pieţei sale pentru vinurile moldoveneşti. Tot aşa, şi producătorii de fructe şi legume se vor bucura de acces privilegiat pe piaţa UE. Încă mai lucrăm la aspectele fito-sanitare pentru produsele de origine animală cum ar fi carnea şi laptele.
Anumite produse acvatice cum ar fi caviarul deja pot fi exportate. Şi, de asemenea, grăbim pregătirile pentru începerea exportului de ouă şi praf de ouă pentru care este o mare cerere în Italia. Noi am dublat deja o dată cotele de export, aşa că nu le vom dubla încă o dată.Dar evident că e posibil de a exporta şi peste aceste cote. Dacă se depăşeşte, atunci exportatorii vor fi taxaţi, dar nu cu o taxă vamală, ci un preţ minim de intrare care trebuie plătit.
Evident, aceste cote nu pot să acopere în totalitate volumul care se obişnuia să fie exportat în Rusia, dar oricum ele sunt destul de generoase şi pot fi majorate treptat în anii ce urmează.
Dar exportul în UE înseamnă calitate, ambalare, distribuţie, marketing etc.; de aceea este foarte important ca producătorii moldoveni să poată să investească în procesul de producere pentru a putea face faţă cerinţelor de intrare pe piaţa europeană. Este important ca producătorii să lucreze şi să coopereze.
În afară de măsurile comerciale, avem şi măsuri economice foarte relevante. De mai mulţi ani oferim suport economic zonelor rurale. Suma totală alocată a fost de 45 de milioane de euro, plus 28 de milioane pe care le-am oferit prin programul „More for more”.
Vom aloca încă 13 milioane în 2014, alte 13 milioane - în 2015 şi toţi aceşti bani pot fi folosiţi ca granturi pentru producătorii agricoli. Mai avem un program de suport bugetar pentru implementarea acordului de liber schimb, fiind vorba de un suport de 30 de milioane, iar prima tranşă de 8 milioane de euro va fi alocată în septembrie.
În cadrul programului de susţinere a agriculturii ENPARD în 2015-2020 am putea aloca 120 de milioane de euro. Adiţional, BEI a creat un fond pentru sprijinul IMM-urilor din ţările Parteneriatului Estic. Este în pregătire şi un program de 300 de milioane de euro pentru sprijinul agricultura din Moldova care se va numi Livada cu Fructe. Deci, deşi situaţia la moment ar putea fi tratată ca dificilă, dacă e să ne uităm la toate posibilităţile, tot acest sprijin vor ridica posibilităţile Moldova la un cu totul alt nivel.”
Europa Liberă: Noi, jurnaliştii, înţelegem că la UE nu bate nimeni cu pumnul în masă şi imediat toate ţările vor procura produse moldoveneşti? Probabil efortul de bază va trebui să fie din partea producătorilor. Cum ar trebui ei să acţioneze, aşa neorganizaţi cum sunt deocamdată, lipsiţi de linii de ambalare, de procesare etc.?
Pirkka Tapiola: „Fiecare sector economic are nevoie de modernizare. Aici e nevoie de auto-organizare şi cooperare. Eu sunt absolut sigur că Moldova are toate posibilităţile şi şansele pentru a deveni o mare istorie de succes în această situaţie.”
Europa Liberă: Guvernul vorbeşte şi despre nişte despăgubiri pe care ar avea de gând să le plătească producătorilor care vor suporta prejudicii. Că va încerca să atragă fonduri externe. I-aţi sfătui să facă asta?
Pirkka Tapiola: „Eu aş lăsa acest lucru la discreţia guvernului. Aş puncta totuşi un lucru: este o practică obişnuită în UE de a compensa producătorii când este vorba despre un şoc de proporţii. Dar eu aş mai spune că eforturile guvernului trebuie să fie îndreptate spre exportare, spre crearea unei infrastructuri mai prielnice pentru a putea exporta pe piaţa UE.”
Europa Liberă: Un alt subiect acum: coaliţia de guvernare şi-a atras criticile societăţii civile pentru faptul că a lăsat pentru sfârşitul sesiunii parlamentare mai multe legi importante şi că le-ar fi adoptat doar de ochii Bruxellesul. Dar UE are pentru ce critica coaliţia în acest sens?
Pirkka Tapiola: „În toate statele se întâmplă astfel de lucruri. Eu însă vreau sa felicit coaliţia pentru faptul că guvernul şi-a asumat responsabilitatea în momentul în care parlamentul din păcate nu putea face lucrul acesta. Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru nişte reforme foarte importante. Reforma în sectorul financiar, progresul în ce ţine de reforma justiţiei şi deciziile ce ţin de sectorul asigurărilor, ceea ce e o preocupare a noastră foarte mare.
Evident, Parlamentul reprezintă cetăţenii şi este ales pentru a reprezenta cetăţeni. Dar este important ca o coaliţie în baza căreia este creat un guvern să funcţioneze. Şi eu ştiu că această decizie nu a fost una uşoară. A fost una curajoasă şi în aceste circumstanţe extrem de necesară”.
