Un interviu cu analistul economic Viorel Gârbu de la Institutul Economiei de Piaţa despre impactul taxelor vamale ianunțate de Rusia în raport cu importurile moldoveneşti.
Viorel Gârbu: „Rusia încearcă să acţioneze psihologic asupra Moldova în toată perioada de până la alegeri şi caută orice temeiuri. De exemplu, măsura aceasta într-un fel încurcă planurile Federaţiei Ruse. Pentru că e cunoscut faptul că vinurile din Autonomia Găgăuză şi regiunea transnistreană nu sunt la fel de rele ca cele din Moldova, bine, conform autorităţilor ruse. Or, dacă Federaţia Rusă introduce taxe la importul produselor din Republica Moldova, aceste taxe se vor aplica tuturor, inclusiv Autonomiei Găgăuze şi regiunii transnistrene. Din acest motiv Federaţia Rusă nu va putea să promoveze mai deoparte această politică fragmentată în Republica Moldova ca până acum. Din punctul acesta de vedere, mai degrabă, Federaţia Rusă încearcă să ne streseze cât de mult poate până la alegeri, pentru a crea anumite tensiuni psihologice.”
Europa Liberă: Totuşi, ce impact anticipaţi, la modul practic?
Viorel Gârbu: „Dacă Rusia ar renunţa totodată la embargourile pe care le-a operat deja, agenţii economici fireşte se vor simţi mai bine decât se simt acum cu aceste embargouri. Totuşi, în comparaţie cu situaţia de comerţ liber de până acum, agenţii economici vor fi nevoiţi să achite taxe, iar aceste taxe sunt în cazul Rusiei, potrivit OMC, de 10%. În cazul UE, acest procent este sub 3%. Dar pentru categorii de bunuri diferite, taxele sunt diferite: de exemplu în cazul băuturilor alcoolice, aceste taxe sunt de 30%, iar în cazul legumelor aceste taxe ajung undeva la 8-9%, iar la produsele din carne se ridică la 16%. Deci, acestea sunt costuri pe care vor trebui să le suporte agenţii economici din Republica Moldova, fiindcă nu vor putea, în linii mari, să majoreze preţurile; deci vor trebui să reducă marja de profit din operaţiunile de export în Federaţia Rusă.
De aceea şi spun că e o măsură psihologică. Fiindcă Rusia a introdus anterior embargou pentru o gamă destul de largă de produse şi nu mai era nevoie să vină şi cu introducerea taxelor. Deci, este mai mult o măsură psihologică prin care Federaţia Rusă încearcă să ne ţină în vârful ştirilor, deci în permanenţă să fim în actualitate şi în permanenţă să exercite presiune psihologică asupra cetăţenilor Republicii Moldova, anume din perspectiva alegerilor din noiembrie.”
Europa Liberă: Beloruşii şi kazahii, cum credeţi, se vor alinia şi ei la ceea ce face Rusia, nu ?
Viorel Gârbu: „Mesajele venite din partea Belorusiei cel puţin sunt un pic confuze din punctul meu de vedere, pentru că, chiar recent la nivel de prim-viceprim ministru de externe, s-a declarat precum că Belorusia este interesată de dezvoltarea comerţului bilateral cu Republica Moldova. Totuşi Federaţia Rusă de nenumărate rânduri a încercat să impună atât Kazahstanul, cât şi Belorusia să se alinieze acelor abordări aplicate de Federaţia Rusă faţă de Republica Moldova. Părerea mea este că şansele sunt egale, atât în ce priveşte alinierea acestor state măsurilor ruse, cât şi contrariul, atunci când Belorusia şi Kazahstanul vor ignora politica rusă faţă de Moldova.”
Europa Liberă: Impactul probabil nu ar fi prea mare?
Viorel Gârbu: „Exact, impactul cel mai mare este atunci când apar probleme în comerţul cu Federaţia Rusă, pentru că e partenerul cel mai important. Kazahstanul deţine o pondere destul de mică în comerţul extern al Republicii Moldova, ca de altfel şi Belorusia. Totuşi, ceea ce se întâmplă din partea Federaţiei Ruse este foarte urât şi nu este ultima încercare la care ne supun autorităţile ruse. Să ne gândim la faptul că avem mulţi muncitori plecaţi să muncească temporar în Federaţia Rusă şi presupun că acesta va fi următorul domeniu de presiune din partea autorităţilor de acolo.”
Europa Liberă: Şi autorităţile ce ar trebui să facă: ar trebui să vină cu măsuri reciproce?
Viorel Gârbu: „Autorităţile trebuiau să se gândească un pic mai devreme, fiindcă mesaje verbale s-au făcut foarte multe, atât la nivelul premierului, cât şi la nivelul altor demnitari care ne spuneau că o să suportăm consecinţe. Era simplu să presupunem ce consecinţe vor fi pentru că ne-am confruntat cu embargouri similare în 2006.
În prezent autorităţile nu au foarte multe la îndemână. Suntem în an electoral, iar mijloacele financiare sunt îndreptate pentru măriri de salarii şi pensii, precum tradiţional se întâmplă în Republica Moldova. Agenţii economici din sectorul agricol care sunt afectaţi de măsurile punitive ale Federaţiei Ruse au nevoie de mijloace financiare pentru că trebuie ceva să facă ca să-şi îmbunătăţească situaţia financiară.
Guvernul trebuie să vină cu subvenţii, trebuie să stimuleze consumul intern. Pentru a stimula consumul intern a fost aplicată acea măsură – 20 milioane de lei pentru a oferi posibilitatea procurării merelor moldoveneşti pentru armată şi şcoli. Dar nu este suficient.
Pierderile Agenţilor economici se vor cifra la 200 milioane de dolari, nu la 20 milioane de lei. Deci, guvernul trebuie să vină cu mai multe mijloace financiare pentru a compensa pierderile, deci pentru a stimula consumul producţiei interne care nu poate fi exportată.
În acelaşi timp, guvernul poate să vină cu măsuri de stimulare a exporturilor. De exemplu, Moldova are o reţea destul de dezvoltată de ambasade peste hotare, prin intermediul acestor ambasade pot fi promovate relaţiile comerciale ale Republicii Moldova în statele UE şi guvernul ar trebui să profite de acest instrument pe care îl are la îndemână şi care, de altfel, ne costă destul de mult.
O altă măsură ar fi că într-adevăr poate ar trebui ca guvernul să răspundă cu aceiaşi monedă şi să impună anumite măsuri reciproce, să găsească anumite probleme la produsele importate din Federaţia Rusă care nu sunt de cea mai înaltă calitate. Dacă guvernul restricţionează accesul pe piaţa Republicii Moldova a băuturilor alcoolice şi lactate din Federaţia Rusă, eliberăm pe piaţă un spaţiu de 60 de milioane de dolari. Acest spaţiu ar putea fi valorificat de agenţii economici din Republica Moldova şi ar fi un ajutor indirect pentru agenţii economici afectaţi de embargoul rus.”
