Decizia Federaţiei Ruse de a impune embargo deplin la mai multe categorii de alimente din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia a îngrijorat o parte dintre producători moldoveni. Unii se întreabă în ce măsură potenţiali cumpărători din Uniuniunea Europeană, disponibilă să sprijine Republica Moldova în condiţii de criză, vor prefera să mărfurile comunitare în locul celor moldoveneşti. Răspunsul îl căutăm peste câteva minute la redactorul şef al săptămânalului „Economist”, Ion Chişlea şi directorul Proiectului „Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor” (ACED), finanţat de guvernul Statelor Unite ale Americii, Jim Herne.
Ion Chişlea: „Producătorii noştri şi nici autorităţile nu au fost pregătite pentru aşa o evoluţie a lucrurilor. Embargoul deja influenţează, iar problema trebuie rezolvată din mers, însă nu prea există spaţiu de manevră pentru autorităţi. Aţi văzut măsurile pe care pot să şi le permită. Există cotă dublată de 80 de mii de tone în UE, însă din câte aţi văzut puţini experţi, chiar şi oficiali sunt optimişti în privinţa faptului că noi vom îndeplini această cotă.
Cred că autorităţile vor fi nevoite să caute surse pentru compensaţii, până la urmă. o parte din producţie va merge pe piaţa internă, bineînţeles. Vor scădea preţurile. Respectiv se va vinde mai mult pe piaţa internă. Presupun că în România o să meargă o cantitate relativ mare, care însă nu o să acopere nici pe departe cantitatea necesară, adică gaura lăsată de piaţa Rusiei.
În final, fabricile de prelucrare, aici e marea problemă, pentru că fabricile noastre din industria conservelor tot se află într-o situaţie dramatică. Trebuie măsuri complexe din partea autorităţilor, din partea băncilor, din partea producătorilor de conserve, adică toţi împreună să găsească o ieşire din situaţie.”
Europa Liberă: Domnule Chişlea, aţi menţionat că UE a dublat cotele pentru fructe şi legume din Republica Moldova. astăzi, pentru că interdicţia vizează şi produsele europene, presupunem că competiţia pe piaţa din Vest va fi acum mai dură pentru producătorii de aici.
Ion Chişlea: „Bineînţeles că va fi o competiţie mai dură, deoarece, bunăoară, Polonia jumătate din recolta sa de mere o exporta în Rusia. însă noi avem această posibilitate anume pentru România. S-a mizat în special pe România. în primul rând, din considerentul că deja este o deschidere din partea reţelelor de supermarketuri.
În al doilea rând, în România încă funcţionează destul de bine reţeaua de pieţe agroalimentare exact cum e şi la noi. Pieţele nu au nevoie de cerinţe atât de drastice de calitate comparativ cu reţelele de supermarketuri. Deci, se poate de dus în lăzi simple. Nivelul de cerinţe este mai scăzut în pieţe. Aceasta este o salvare pentru noi. Sper că în acest caz avem şi o oarecare prioritate ţinând cont de apropierea geografică, costurile de transport mai mici. am avea de câştigat.”
Europa Liberă: Totuşi, unii producători şi-au pus speranţa în piaţa europeană dincolo de hotarele României. Acum, urmare a acestor embargouri impuse pentru produsele europene, credeţi că acest vis de a ajunge pe piaţa europeană a fost într-o măsură oarecare spulberat, întrucât ea va fi plină de produsele proprii?
Ion Chişlea: „Însăşi pătrunderea pe pieţele europene era destul de dificilă, inclusiv şi până la acest embargo impus produselor agroalimentare europene. Dar cine şi-a propus, a stabilit deja legături cu UE cred că vor merge înainte şi când se va încheia acest proces, să zicem la sfârşitul anului, vor face totalurile şi vor spune le-a reuşit ceva sau nu. Nu cred că un producător care a început deja demersurile ca să vândă, a încheiat deja contracte cu vreo reţea de supermarketuri se va opri. Din câte ştiu, acolo banii se achită după ce se realizează marfa. Ei vor expune marfa pe rafturile magazinelor şi la sfârşitul anului sau la sfârşitul perioadei preconizate în contract va fi clar cine a câştigat în această competiţie.”
***
Din 2011, agricultorii moldoveni sunt consultaţi de experţii proiectului „Competitivitatea agricolă şi dezvoltarea întreprinderilor” (ACED), finanţat de guvernul Statelor Unite, să livreze pe piaţă produse care ar corespunde standardelor internaţionale. În ce direcţii ar trebui să-şi îndrepte eforturile producătorii locali după embargoul impus de Rusia legumelor şi fructelor din Moldova? Este întrebarea pe care i-am adresat-o în ajun directorului proiectului ACED în Republica Moldova, Jim Herne:
Jim Herne: „Întâi de toate, trebuie să recunoaştem că în ultimii ani agricultorii moldoveni au depus efortul pentru a îmbunătăţi calitatea produselor. Astăzi vedem în ţară multe livezi îngrijite, cu roadă foarte bună. Totuşi, în prezent fermierii ar trebui să-şi îndrepte efortul spre promovarea acestor produse. De asemenea, ar fi bine să se înveţe să le sorteze. De exemplu, merele exportate pe piaţa din Occident ar fi bine să aibă aceeaşi mărime, culoare şi ambalaj corespunzător. Dacă vor avea grijă de aspectul produselor, cu siguranţă vor fi competitivi pe toate pieţele lumii, nu doar pe cele europene. ”
Europa Liberă: Dar astăzi putem spune că producătorii locali atrag o atenţie deosebită promovării?
Jim Herne: „Nu pot afirma acest lucru. Cred că o bună parte dintre ei au fost dependenţi de piaţa rusească. Le era uşor să exporte marfa în Federaţia Rusă pentru că aveau stabilite contacte de ani de zile. Astăzi, să cucerească o nouă piaţa de desfacere e o provocare pentru ei. Prin intermediul proiectului nostru, producătorii moldoveni au avut ocazia să viziteze diverse expoziţii internaţionale, unde au văzut ce înseamnă competiţia. Cu toate acestea, o parte dintre ei nu au întreprins prea multe pentru a schimba lucrurile. Unii cred în continuare că Federaţia Rusă le va cumpăra produsele. În Vest cumpărătorii cei mai importanţi sunt magazinele de tip supermarket, care îşi doresc ca marfa să arate într-un anume fel, să întrunească standarde internaţionale foarte clare, cerinţe cărora Republica Moldova nu le-a acordat prea multă atenţie până acum. ”
Europa Liberă: Dar o parte dintre producătorii moldoveni nu au tehnica necesară pentru ambalare, pentru calibrarea fructelor şi legumelor pentru export. Care este soluţia în cazul lor?
Jim Herne: „Sortarea, calibrarea şi ambalarea produselor nu presupune investiţii foarte mari. Chiar şi aşa, producătorii moldoveni se pot asocia pentru a procura echipamentele necesare, pe care să le utilizeze în grup. În prezent, colaborăm cu Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”. I-am ajutat să creeze logoul distinctiv al Asociaţiei - „Moldova - Taste makes the difference” – care în română ar suna „Moldova – un gust deosebit”. De ce este important acest lucru? Deoarece cumpărătorii ştiu că acest logo garantează un produs de calitate. Iată de ce o soluţie pentru ca producătorii locali să fie competitivi o reprezintă asocierea. Din păcate, astăzi, agricultorii moldoveni nu au capacitatea să livreze pe piaţa europeană cantităţi mari de produse. Dacă vor dori, de exemplu, să profite de pe urma unei cereri din partea unui supermarket european, vor trebui să se unească şi să-şi promoveze marfa în grup.”
Europa Liberă: Piaţa europeană şi-a deschis larg uşile pentru produsele moldoveneşti, mai ales după anunţul embargoului rusesc şi majorării taxelor vamale. Credeţi că producătorii locali vor avea capacitatea să acopere cotele de export oferite de Uniunea Europeană?
Jim Herne: „Cu siguranţă, însă marea provocare este să găsim cumpărătorii interesaţi de produsele de aici. Majorarea cotelor nu presupune şi asumarea obligaţiei din partea Uniunii Europene să cumpere cantităţile stabilite de fructe şi legume. Nu este atât de mult, or Republica Moldova are capacităţi mai mari decât atât. Marea provocare este să găsim cumpărătorii interesaţi de produsele de aici.
Majorarea cotelor nu presupune şi asumarea obligaţiei din partea Uniunii Europene să cumpere cantităţile stabilite de fructe şi legume. Prin urmare, producătorii sunt cei care vor trebui să găsească clienţii interesaţi de fructele moldoveneşti. Noi, de exemplu, vom însoţi în următoarele luni un grup de producători locali la expoziţia „World Food Moscow” care se va desfăşura la Moscova. Poate că sună straniu că mergem la Moscova, însă vorbim despre o expoziţie internaţională, la care se vor aduna potenţiali clienţi din toată lumea. Sperăm că producătorii moldoveni vor încerca să menţină relaţia cu cumpărătorii de pe piaţa rusă, dar în acelaşi timp, nu vor pierde ocazia să stabilească şi contacte noi.
De asemenea, planificăm să participăm în octombrie la o expoziţie tematică care va avea loc la Bucureşti. Sperăm să putem trimite cât mai mulţi producători, astfel încât aceştia să-şi promoveze fructele şi, poate, să utilizeze piaţa din România ca pe un prim pas în cucerirea pieţei europene. Am planificat să mergem şi la expoziţii care se vor desfăşura anul viitor la Berlin şi chiar în Dubai.
Din punctul meu de vedere, piaţa din Orientul Mijlociu este una foarte promiţătoare. India este o piaţă care a arătat un mare interes pentru produsele moldoveşti – mere, nuci, miere. Deci, în acea parte a lumii sunt multe oportunităţi. Noi suntem aici ca să-i ajutăm pe producătorii moldoveni şi sper că împreună vom atinge rezultate bune.”
