Cancelarul Germaniei Angela Merkel se deălasează sâmbătă la Kiev, iar unele publicaţii occidentale scriu că ar aduce cu ea un plan de rezolvare diplomatică a crizei ucrainene. Speculaţii întărite şi de anunţarea unui alt eveniment - săptămâna viitoare, pe 26 august, va avea loc o întâlnire la Minsk dintre reprezentanţii Comisiei Europene cu preşedinţii Rusiei, Ucrainei, Belarusului şi Kazahstanului. Analistul de la Institute of World Policy din Kiev Leonid Litra se află în aceste zile la Chişinău şi i-am solicitat un punct de vedere despre posibila relaxare a conflictului prezisă de unele media occidentale.
Leonid Litra: „Există o şansă diplomatică, dar eu cred că aceasta este foarte fragilă, embrionară chiar aş spune. Pentru că Ucraina nu este gata, mai ales după ce a pierdut Crimeea, să accepte nici un fel de pseudo entităţi pe teritoriul ei şi aceasta înseamnă că ucrainenii vor insista ca acest conflict să fie rezolvat total, dacă vor putea bineînţeles.”
Europa Liberă: Dar care este viziunea autorităţilor de la Kiev acum? Vă întreb pentru că există comentatori care, în contextul acestui convoi umanitar rus, spuneau că preşedintele ucrainean Poroşenko ar fi acceptat acest convoi, unii erau nedumeriţi de ce această acceptare şi vedeau în asta un semn că înţelegerile s-au făcut deja, că s-ar merge spre o relaxare a conflictului…
Leonid Litra: „Nu există o opinie bine definită în Ucraina asupra acestui convoi. Unii spun că acceptarea lui înseamnă de fapt recunoaşterea faptului că Rusia nu ar fi parte a conflictului, pentru că ajutorul umanitar poate fi dat doar de la o entitate care regretă ceea ce se întâmplă, iar la Kiev nu există senzaţia că Rusia ar regreta ceea ce se întâmplă în est, ci dimpotrivă se crede că ea sponsorizează ceea ce se întâmplă. Alţii cred că un ajutor umanitar nu poate fi refuzat sub nici un pretext, pentru că ar fi o intenţie nobilă de a sprijini populaţia care nu are de face cu ceea ce se întâmplă în plan militar. Totuşi în Kiev predomină ideea că convoiul militar a fost mai degrabă un mijloc de a crea un fundal mediatic - ca şi cum Rusia ar fi interesată cel mai mult ca nu cumva să moară oameni nevinovaţi, sau să existe o catastrofă umanitară, aşa cum spun ruşii. ”
Europa Liberă: Şi Dvs. personal ce credeţi?
Leonid Litra: „Cred că acest convoi umanitar este o himeră într-un fel, este un lucru care nu-mi creează încredere. Având în vedere rapoartele celor care au văzut conţinutul acestui convoi. Deci, câţiva jurnalişti care au avut acces la aceste camioane au spus că jumătate din încărcătură e sare, jumătate - apă şi lapte condensat. Îmi vine greu să văd necesitatea ca oamenii din aceste regiuni să primească de exemplu atâta sare acum. Cu atât mai mult că cele mai multe din tiruri sunt pe jumătate doar pline. Cred că este într-adevăr o acoperire foarte bună pentru imaginea din media care se dă în Rusia şi care originează din Rusia pe plan internaţional, privind sprijinul lor pacifist. Şi doi: atunci când a mers convoiul, forţele ucrainene raportează că au trecut şi blindate ruseşti. Deci, se prea poate ca sub acest pretext să fie introduse şi muniţii din Rusia spre Ucraina. Eu cred că a fost o situaţie proastă ca acest convoi să fie într-un fel agreat până a se primi actele pe ceea ce conţine el. Pentru că Crucea Roşie a primit peste o săptămână, sau chiar mai târziu ceea ce conţinea acest convoi. Şi nu au fost respectate foarte multe norme. Or, când oferi ajutor umanitar, primii paşi pe care îi faci – încerci să fii în acord cu legislaţia părţii care primeşte acest ajutor. Or, abia acum a început devamarea într-un fel a acestui convoi. Cred că este o manevră care nu prea are multe în comun cu ajutorul umanitar de facto. Cel mai mare ajutor umanitar pe care Rusia putea să-l facă ar fi fost ca insurgenţii să dea voie tehnicienilor, celor care pot să repare gazoducte, apeducte, toată infrastructura care a fost nimicită. ”
Europa Liberă: Şi Rusia de ce ar avea nevoie de această manevră? Unii cred că pentru a pregăti platforma mediatică pentru a merge pe calea unei intervenţii umanitare, pentru a invoca precedentul Kosovo etc…
Leonid Litra: „Există această abordare. Ea nu este bine văzută în Kiev. Şi comunitatea internaţională de fapt a menţionat foarte clar, chiar doamna Merkel a spus asta, că orice intervenţie, chiar şi umanitară, este o intervenţie până la urmă. Dar eu cred că a fost şi o testare a reacţiei ucrainenilor. Ucrainenii au făcut corect că au apelat la actori precum e Crucea Roşie, care are o experienţă foarte mare în astfel de situaţii şi este un actor credibil care ştie cum să neutralizeze politici aceste acţiuni de ajutor umanitar. Dar nici în acest moment nu există certitudinea că această intervenţie umanitară nu se va întâmpla. Riscul unei intervenţii ruse în Ucraina este foarte mare şi este conştientizat. Armata ucraineană a început să achiziţioneze utilaj, echipament pentru iarnă, ceea ce înseamnă că se pregăteşte de ceea ce poate fi cel mai rău.”
Europa Liberă: Dar din ştirile care vin de pe front, cum ar veni, ar rezulta că armata ucraineană ar fi în ofensivă şi că ar fi poate nu zile, dar săptămâni numărate până să ia sub control aceste teritorii?
Leonid Litra: „Într-adevăr s-a crezut că armata ucraineană va reuşi să ia sub control aceste teritorii până la Ziua Independenţei Ucrainei, care e pe 24 august. Dar acum vedem că lucrurile stau mult mai dificil pentru că există o problemă foarte mare: în oraşele Lugansk, Doneţk şi Gorlovka – trei oraşe - cheie care trebuie eliberate – nu se poate folosi artileria grea. Anume în aceste oraşe s-au concentrat cei mai mulţi insurgenţi, iar din cauză că civilii au refuzat să plece din aceste oraşe, există riscul ca foarte mulţi civili să-şi piardă viaţa. Din cauza aceasta armata ucraineană încearcă să le elibereze de insurgenţi fără aviaţie şi artilerie grea. Or, aceasta presupune mult timp. Oamenii din oraşele care deja au fost eliberate spun foarte clar la ce s-au aşteptat şi ce se întâmplă de fapt: mai întâi au crezut că va fi un joc, apoi au văzut ce s-a întâmplat şi acum preţuiesc foarte mult pacea şi integritatea ucraineană. Deci, bănuiesc că mulţi au învăţat lecţia, dar rămâne o problemă foarte mare legată de percepţia celor întâmplate. Pentru că vedem realităţi paralele în media. Media rusă dă o imagine care nu corespunde cu realitatea, iar oamenii care nu au fost acolo nu ştiu ce să creadă. Inclusiv în reportaje despre ceea ce se întâmple pe Maidan: sunt lucruri care nu corespund cu realitatea. ”
Europa Liberă: Cum sunt percepute la Kiev acţiunile Occidentului? În mai multe analize văd că se crede parcă că Occidentul ar vrea acum o relaxare a conflictului…
Leonid Litra: „Bineînţeles că Occidentul nu este bucuros de ceea ce se întâmplă în Ucraina. El trebuie să acţioneze, dar orice conflict cu Rusia implică şi riscuri pentru Occident. E o problemă mare, pentru că atunci când Ucraina cerea din partea Occidentului, a UE principii şi valori, atunci UE şi alţi parteneri de dezvoltare ofereau bani. Acum, când Ucraina cere bani, ei oferă principii şi valori. La început, când a început acest conflict, era o nemulţumire mult mai mare faţă de Occident. Pentru că occidentul are nevoie de mult timp pentru a porni ceea ce face. Şi marea dezamăgire în legătură cu sancţiunile a fost anunţarea acestora şi introducerea aproape peste trei luni a celui de-al treilea pachet, ceea ce a dat Rusiei suficient timp să prevină riscurile legate de acest pachet de sancţiuni. În ceea ce priveşte sprijinul NATO, în Ucraina se înţelege foarte bine că în acest moment este exclusă orice intervenţie a NATO în Ucraina. Dar ceea ce poate face NATO şi ţările NATO e să ofere sprijin cu armament, să creeze capacitate pentru armata ucraineană ca să poată face faţă acestor riscuri pe care le are în estul Ucrainei. Şi unele ţări, cum ar fi Canada de exemplu, au făcut acest lucru: deja al treilea avion cu echipament a venit săptămâna aceasta, inclusiv militar, inclusiv medical, ca să creeze noi capacităţi pentru armata ucraineană.”
Europa Liberă: O idee pe care am văzut-o în ultimele analize ar fi că s-ar fi adunat mai multe circumstanţe care ar arăta că s-ar putea să se ajungă la un fel de trecere de faza aceasta fierbinte a conflictului. Vine Cancelara Germaniei la Kiev şi înţeleg că sunt mari aşteptări în legătură cu asta?
Leonid Litra: „Da, sunt aşteptări mari. Noi nu putem să cunoaştem deocamdată conţinutul acestor discuţii, dar bineînţeles că criza ucraineană va fi pe primul loc. Este prima vizită a Cencelarei Merkel în Ucraina. Este foarte important. De când dânsa este Cancelară în Germania, este prima vizită oficială în Ucraina. Este un gest foarte important acest sprijin pentru Ucraina. Dar deocamdată nu văd indicii că s-ar putea rezolva acest conflict pe cale diplomatică. Pentru că în Rusia este foarte prost perceput orice proces care se încheie cu un pas înapoi. Din cauza aceasta pentru Putin ar fi o pierdere de imagine foarte puternică dacă ar ceda. De aceea, unii experţi spun că ar fi bine dacă Rusiei i s-ar oferi un exit strategy - o strategie de ieşire onorabilă din acest conflict. În Vest şi în Ucraina mai ales, ieşirea onorabilă ar fi cedarea sprijinului insurgenţilor şi reîntoarcerea Crimeii, ceea ce bineînţeles nu convine Rusiei. Din această cauză, aparent în acest moment nu există loc pentru cedări din partea Rusiei, cel puţin la nivel de mesaje, pentru că aceasta ar fi perceput acasă ca o înfrângere. Putin are 87 procente sprijin în Rusia – este poate cel mai mare sprijin pe care l-a avut, iar dacă ceea ce s-ar putea întâmpla în Ucraina ar fi interpretat ca o înfrângere, ar avea de suferit raitingul preşedintelui rus. De aceea, cel mai recomandat scenariu ar fi cel al constructive ambiguity – o ambiguitate constructivă, adică rezultatul unor negocieri atunci când ele pot fi interpretate într-o manieră pozitivă şi pentru o parte, şi pentru alta. Lucru care acum nu prea este posibil, pentru că aici ori ai conflict armat, ori nu ai. De exemplu, una din opţiuni ar fi ca Ucraina să permită tuturor celor care au săvârşit crime să părăsească ţara sau să nu fie traşi la răspundere. Dar ceea ce vrea Rusia ar fi ca republica populară Doneţk şi republica populară Lugansk să fie recunoscute ca parte în negocieri – un proces bine cunoscut în Republica Moldova, când s-a făcut aceiaşi greşeală în 1992, când Moldova a recunoscut într-un fel partea transnistreană ca parte din conflict. Ucrainenii cunosc foarte bine acest exemplu, comunitate de experţi a asimilat foarte bine acest lucru şi este foarte improbabil că se va recunoaşte acest drept. Şi aceasta este o mare problemă. În acest moment nu văd de ce Ucraina ar accepta în viitorul apropiat aşa ceva.”
