Centrul de analiză Expert Grup spune că a investigat în ultimele câteva săptămâni care sunt piețele cele mai potrivite pentru exportatorii moldoveni rămași fără acces în Rusia. În Uniunea Europeană ar exista cerere pentru felurite fructe moldovenești, ca strugurii de masă sau prunele. Dar piața europeană n-ar fi singura alternativă. Expert Grup îi îndeamnă pe exportatorii moldoveni să-și ducă mărfurile peste mări și țări, din Orientul Mijlociu, până în Chile, pe coasta de vest a Americii de Sud.
Experţii au evaluat potenţialele pieţe de export având în vedere ce cantitate de fructe şi legume producătorii trimit deja pe piaţa respectivă, cât de mari sunt importurile ţării destinaţie şi ce costuri de export ar urma să suporte fermierii. Astfel, caisele, cireşele, piersicii şi prunele moldoveneşti şi-ar putea găsi loc pe rafturile magazinelor din Germania, Olanda, Polonia sau Kazahstan. Deşi, piaţa din Kazahstan nu este una străină pentru exportatori, autorul studiului, Iurie Morcotîlo crede că este reală majorarea volumului de export:
„De exemplu Kazahstanul care are o pondere de 2,6 procente de importuri la astfel de tipuri de produse, noi exportăm doar 0,1 procente astfel de produse în Kazahstan. Ce puţin în cadrul Acordului de liber schimb CSI care este încă în vigoare, noi putem să depunem eforturi adiţionale, cel puţin să reorientăm o parte din exportul din Federaţia Rusă către Kazahstan.”
Potenţiale pieţe, în afară de cea rusă, experţii au căutat şi pentru mere, pere şi gutui, acestea având şansa să se vândă în Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii. Aceste state ar putea fi o alternativă de export şi pentru strugurii moldoveneşti.
Vinurile, care fac parte din aceeaşi categorie de produse restricţionate ar putea penetra piaţa Chinei, Olandei, Suediei, precum şi pe cea a Canadei şi Statelor Unite. Iurie Morcotîlo atrage atenţia că după embargoul din 2006, unii producători de vin s-au reorientat şi restricţiile impuse anul trecut nu i-au prins pe nepregătite.
Expertul crede că aceeaşi logică ar trebui să o urmeze şi producătorii de carne. Cu toate că acest produs nu a fost inclus în lista celor interzise, o eventuală piaţă pentru export ar putea fi cea din Chile, Regatul Unit, precum şi alte state din Uniunea Europeană:
„Sunt trei potenţiale pieţe în cadrul Uniunii Europene; Germania, Italia şi Marea Britanie care deţin cote importante la astfel de tip de produs şi odată cu implementarea Acordului de Asociere şi liberalizarea comerţului, Moldova, cel puţin la nivel tarifar primeşte o oportunitate enormă de a orienta exportul acestor produse către Uniunea Europeană, inclusiv aceste pieţe de desfacere.”
Mai mulţi participanţi la discuţie au atras atenţia că pentru a ajunge pe alte pieţe nu este destulă investiţia în calitatea, sortarea şi ambalarea fructelor şi legumelor. Producătorii moldoveni ar trebuie să ia în calcul cheltuielile pentru transport, dar mai ales specificul gustativ al pieţei de destinaţie, astfel încât să existe cerere şi fermierii să nu fie în pierdere, este de părere Mihail Suvac, specialist de la Ministerul Agriculturii:
„Fiecare piaţă are specificul ei. Practic pomicultura Moldovei a fost creată, fondată, extinse suprafeţele cu soiuri care sunt solicitate pe piaţa asiatică. Europenii deci sunt de altă constituţie şi iubesc dulcele, deci practic merele care sunt în asortimentul Republicii Moldova sunt acidulat-dulcii. Şi aici în timp şi în acţiuni o să avem foarte mult de lucru.”
Experţii sunt de părere că producătorii ar avea şanse să-şi minimalizeze pierderile dacă ar miza mai mult pe comerţul pe interior. Specialiştii constată că pe piaţa locală nu există o analiză a consumului de produse în alimentarea publică de exemplu, producătorii având probleme în ceea ce priveşte capacitatea lor de a livra produse în cantităţi mici, în timp util, de calitate garantată şi cu factură.
