Linkuri accesibilitate

„Foaia de parcurs” a preşedintelui Petro Poroşenko


Preşedinţii Vladimir Putin, Alexandr Lukaşenka şi Petro Poroşenko, la negocierile de la Minsk, 26 august 2014
Preşedinţii Vladimir Putin, Alexandr Lukaşenka şi Petro Poroşenko, la negocierile de la Minsk, 26 august 2014

… după convorbirile de noaptea trecută cu omologul său rus, Vladimir Putin la Minsk.

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko a spus după convorbirile de noaptea trecută cu omologul său rus, Vladimir Putin la Minsk că va pregăti o „foaie de parcurs” pentru a se ajunge cât mai curând posibil la un acord de încetare a focului în estul Ucrainei.

Au fost primele convorbiri Putin-Poroșenko de la întrevederea lor din luna iunie. Putin le-a descris drept pozitive, dar a spus că armistițiul între autoritățile de la Kiev și rebeli nu este treaba Rusiei:

Vladimir Putin după discuţiile cu Petro Poroşenko
Vladimir Putin după discuţiile cu Petro Poroşenko

„Noi, Rusia, nu putem să discutăm despre vreo condiție de încetare a focului, despre posibile înțelegeri între Kiev, Donețk și Luhansk. Nu este treaba noastră, este o chestiune internă a Ucrainei. Noi putem numai să contribuim la crearea unei atmosfere de încredere în timpul acelui proces de negocieri, care după părerea mea este foarte necesar. Despre asta am vorbit”.

Președintele ucrainean a mers la Minsk cu planul său de pace pe care îl propusese șa începutul verii după ce devenise președinte și pe care rebelii n-au vrut să-l accepte.

După două ore de convorbiri unul la unul cu Putin astă noapte, Poroșenko a spus că tratativele au fost „foarte dure și complexe”.

„O foaie de parcurs va fi creată pe baza planului de pace. Vom încerca să avem consultări în cadrul grupului de contact trilateral pentru a obține cât mai repede posibil un acord de încetare a focului care să fie monitorizat și verificat de reprezentanții misiunii de monitorizare a OSCE și care trebuie să fie neapărat un acord bilateral”.

După discuțiile de la Minsk, nu era, însă, limpede dacă rebelii agreează un armistițiu și eliberarea ostatecilor cerute de guvernul ucrainean.

Petro Poroşenko la discuţiile de la Minsk
Petro Poroşenko la discuţiile de la Minsk

Faptul că Putin insistă că este o chestiune internă a Ucrainei, notează agenția Reuters, sugerează că nu s-a înregistrat vreun progres la depășirea divergențelor într-o chestiune esențială: acuzațiile Ucrainei și dezmințirile Rusiei că ar trimite arme și trupe pentru sprijinirea separatiștilor.

Când Putin și Poroșenko dădeau mâna la Minsk marți seara, Ucraina tocmai prezentase cea mai clară dovadă de până acum a prezenței militarilor ruși pe teritoriul său. Forțele ucrainene au capturat la sud-est de Donețk militari ruși din trupele de parașutiști, care spun în înregistrări video de la interogatoriu că nu știau că se află în Ucraina, că și-au dat seama numai când au fost atacați și capturați.

Rusia a spus că militarii se aflau la patrulare și ar fi trecut granița din greșeală. Dar Ucraina nu acceptă explicația. Purtătorul de cuvânt militar Andrii Lîsenko a spus că parașutiștii ruși nu-s Scufița Roșie să se rătăcească prin pădure.

Autoritățile ucrainene spun de câteva zile că au observat noi mișcări de trupe și că rebelii sprijiniți de Rusia încearcă să deschidă un front nou, la sud-est de Donețk.

Astăzi, Andrii Lisenko a spus că soldați ruși și vehicule blindate rusești au trecut granița în Ucraina și au intrat în orașul Amvrosiyivka, la 60 km sud-est de Donețk. Un convoi mare de tancuri și armament greu din Rusia s-ar îndreaptă spre Telmanove, la 80 km sud de Donețk.

Marți, la Minsk, tratativele între Poroșenko și Putin au fost precedate de convorbiri într-un format mai larg, la care au participat oficiali ai Uniunii Europene și președinții Kazahstanului și Belarusului, colegele de Uniune Vamală ale Rusiei. Aceste convorbiri au fost prezentate drept încercare de a examina împreună probleme comerciale și politice despre care Rusia spune că apar din cauza asocierii Ucrainei cu Uniunea Europeană.

Dar nimeni n-a ascuns că a fost mai degrabă un pretext pentru întrevederea liderilor ucrainean și rus, după cum a spus și gazda tratativelor, președintele belorus, Alexandr Lukașenko:

La reuniunea de la Minsk
La reuniunea de la Minsk

„Desigur, ne-am fi dori cu toții un progres, decizii imediate și fundamentale, înțelegeri concrete pentru oprirea vărsării de sânge, un început de dialog politic în Ucraina implicând toate părțile aflate în conflict, rezolvarea disputelor economice. Dar simplul fapt că a avut loc întâlnirea de astăzi este deja indubitabil un succes, un pas în singura direcție corectă”.

Vorbind la Minsk, șefa politicii externe și de securitate europene, Catherine Ashton a sprijinit un punct cheie al planului de pace promovat de președintele Ucrainei - securizarea graniței cu Rusia.

„Am făcut apel la un acord de încetare a focului care să fie legat de un management corespunzător al frontierei, importanța garanțiilor că ajutorul umanitar ajunge la oameni cum se cuvine, în acord deplin cu legile internaționale și la nevoia să existe un proces politic”.

Un raport proaspăt al Națiunilor Unite spune că peste 2200 de oameni au fost uciși în ostilitățile din estul Ucrainei. Bilanțul nu-i include și pe cei 298 de oameni morți la prăbușirea Boeingului malaiezian pe teritoriul controlat de rebeli în luna iulie.

Presa rusă relatează despre tot mai multe înmormântări discrete în regiunile rusești de la graniță, bănuindu-se că sunt înmormântați militarii ruși trimiși pe ascuns în Ucraina și căzuți în lupte.

Despre militarii capturați marți, autoritățile ucrainene au spus că nu-i consideră prizonieri de război, dar că au fost reținuți pentru traversarea ilegală a frontierei și sprijinirea terorismului. Purtătorul de cuvânt militar, Andrii Lîsenko a spus că mamele soldaților ruși pot veni să și-i ia acasă.

Într-o reacție înregistrată la Minsk, președintele rus Vladimir Putin a diminuat importanța incidentului spunând: „cred că în acest caz nu va fi nici o problemă din partea ucraineană”.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG