O oficialitate a președinției italiene a Uniunii Europene a confirmat amânarea aplicării unor prevederi din Acordul de Asociere cu Ucraina:
Vorbind după Consiliul de Afaceri Generale la Bruxelles, Sandro Gozi, secretar de stat italian pentru afaceri externe, a spus că va fi amânată până la 31 decembrie 2015 aplicarea prevederilor referitoare la comerț, „inclusiv crearea unei zone de liber-schimb”.
Europenii și Kievul au reacționat astfel la cererea insistentă a Moscovei, care a avertizat cu represalii economice împotriva Ucrainei dacă începe să aplice de îndată acordul de liber-schimb cu UE.
Dar tot luni următorul comisar european al comerțului, Cecilia Malmstroem, a insistat că Bruxelles-ul nu va permite Moscovei să impună schimbări în acordurile dintre Ucraina și Uniunea Europeană, așa cum ar dori Kremlinul.
Audiată luni de Parlamentul European în vederea confirmării în postul de comisar al comerțului, Malmstroem a mai spus că speră ca răgazul de 15 luni în aplicarea acordului de liber-schimb cu Ucraina va fi folosit de Kiev și Moscova pentru a-și rezolva divergențele.
Ministrul rus al energiei, Aleksander Novak, a anunțat tot luni că este posibil ca o nouă întrunire pe tema gazelor între Ucraina, Rusia și Comisia Europeană ar putea avea loc joi sau vineri la Berlin, ca și runda precedentă, ținută la 26 septembrie.
Între timp din estul Ucrainei s-a relatat că au continuat confruntările la aeroportul din Donețk.
Purtătorul de cuvânt militar ucrainean Andri Lisenko a spus că separatiștii din estul țării au luat cu asalt aeroportul din Donețk duminică, iar în ultimele 24 de ore atacurile lor – pe care Lisenko le-a numit „puternice” – au fost respinse cu succes de forțele guvernamentale ucrainene.
Reproșurile rusești la adresa politicii occidentale față de Ucraina și Rusia au îmbrăcat o formă virulentă într-o scrisoare adresată de președintele Dumei de Stat, Serghei Narîșkin, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care și-a început astăzi sesiunea de toamnă la Strasbourg.
În scrisoarea lui Narîșkin citată de agențiile rusești de știri se spune printre altele că europenii au impus sancțiuni economice împotriva Moscovei de teama americanilor și că occidentul trece cu vederea neajunsurile Ucrainei, făcând în mod greșit din țara est-europeană „un exemplu de democrație”.
Noi reproșuri la adresa occidentului a formulat din nou ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Într-un interviu acordat presei din Bosnia Lavrov a spus că eventuala extindere a alianței nord-atlantice în state ca Bosnia, Macedonia sau Muntenegru ar fi considerată de Moscova drept „provocare”.
Cele trei țări din fosta Iugoslavie vor să se alăture alianței nord-atlantice, cum au făcut-o deja fostele colegele de federație Slovenia și Croația și vecina lor balcanică Albania. În interviul apărut în ziarul „Dnevni Avaz” din Sarajevo, Lavrov a spus că extinderea NATO este „o greșeală, iar într-un anume fel chiar o provocare”.
Lavrov a confirmat că președintele rus Vladimir Putin va merge în Serbia la jumătatea lunii octombrie ca să participe la cea de-a 70-a aniversare a eliberării Belgradului de sub ocupația nazistă de către partizanii iugoslavi și Armata Roșie.
Însă într-un alt interviu transmis duminică în Statele Unite de rețeaua de televiziune CBS, Lavrov a spus că relațiile ruso-americane au nevoie de a doua „resetare”, o aluzie la termenul folosit în premieră de președintele Barack Obama în primul său mandat. „Nu avem de gând să continuăm războiul sancțiunilor”, a spus Lavrov, anticipând că regimul sancțiunilor nu va avea viață lungă.
Tot duminică, dar la postul de televiziune rusesc în limba engleză Russia Today, Lavrov a acuzat alianța nord-atlantică de „mentalitate din vremea războiului rece” și a spus că Moscova se vede nevoită să-și modernizeze arsenalele convenționale și nuclare.
Lavrov a repetat criticile rusești față de campania aeriană împotriva militanților Statului Islamic, condusă de Statele Unite, acuzând Washingtonul că folosește „standarde duble” pentru că refuză să stea de vorbă cu președintele sirian Bașar al-Assad.
„Sper foarte mult că Statele Unite își vor da seama curând că nu pot să acționeze la nesfârșit ca procuror, judecător și executor în toată lumea și că au nevoie să coopereze cu alții pentru rezolvarea problemelor”, a spus Lavrov.
