Alianţa Nord Atlantică are un nou secretar general, in persoana lui Jens Stoltenberg. El a prezidat miercuri pentru prima oară primul Consiliul Nord Atlantic și a spus la sosirea la cartierul general al NATO că este onorat sa deţina aceasta importanta funcţie. OAna Serfaim are detaliile.
Contextul în care Jens Stoltenberg preia aceasta funcţie e mult diferite de cel in care fostul secretar general Anders Fogh Rasmussen îşi prelua funcţia acum 5 ani, la 1 august 2009. Atunci se împlinea un an de la razboiul ruso-georgian, acum conflictul armat din Ucraina este în desfăşurare în ciuda acordului de încetare a focului din 5 septembrie.
Intrebarea care se pune este daca noul secretar general al NATO va putea prin stilul sau de lucru mai impăciutorist să fie mai eficient in relatia cu Rusia in legatura cu crita din Ucraina, cu atit mai mult cu cit, ar avea „binecuvîntarea”, cel putin temporara, a lui Vladimir Putin, unul din adversarii cei mai mari ai Occidentului, dupa cum scrie o depesa a agentiei Associated Press.
In primele sale declaratii noul secretar general al NATO s-a referit la situatia din Ucraina spunind ca desi acordul de încetare a focului a oferit o şansă rezolvarii conflictului, „Rusia isi menţine posibilitatea de a destabiliza situatia”.
Rusia continua sa incalce legislația internaţionala a mai spus Stoltenberg, adăugînd însă că e nevoie ca Alianţa Nord Atlantica sa aibă o relatie constructiva cu Moscova, dar şi să se întărească pe ea însăși - noul secretar general NATO spune că nu vede nici un fel de contradicție între aceste două deziderate să se întăreasca. Intre cele doua, noul secretar al NATO nu vede nici o contraductie:
„Trebuie să vedem schimbări clare în acțiunile Rusiei, care să demonstreze că respectă legislația internațională, își respectă obligațiile și responsabilitățile internaționale”, a spus Stoltenberg la Bruxelles, la prima sa conferință de presă în noua funcție.
Stoltenberg este al 13-lea secretar general NATO si este pentru prima data cind aceasta funcție ii revina unui politician dintr-o tara vecina cu Rusia.
„Mă astept ca tonul sa devina mai conciliant, şi el va căuta să menţina un dialog cu Rusia”, e de părere Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului pentru Cercetarea Păcii de la Oslo.
Noul secretar general al Alianţei a vorbit la întîlnirea cu ziariștii și despre pericolul reprezentat de gruparea Statului Islamic, care controleaza părţi însemnate din Siria si din nordul Irakului in apropierea graniţei cu Turcia.
In opinia lui Jens Stoltenberg, Alianţa trebuie să fie spuna foarte limpede ca articolul 5 al Chartei NAT continua sa fie piatra de temelie a NATO iar daca Turcia ar fi atacata, Alianţa o va apăra.
La summitul NATO care a avut loc luna trecută în Marea Britanie, noul secretar general NATO a spus că despre Alianţa este o „familie de valori”, nu doar o organizaţie care asigura securitatea membrilor. Stoltenberg a cerut atunci apărarea valorilor democratice pe care NATO le reprezinta în cei 65 de ani de existenţă.
În următoarele două săptămâno NATO va desfăşura 700 de militari armament greu în ţările baltice, pentru a trimite un mesaj clar Moscovei că alianţa îşi va apăra membrii, si ca un scenariu asemanator cu cel din Crimeea sau din estul Ucrainei nu se va putea repeta fara o riposta adecvata din partea Alianței, pentru oricare din cele 28 de ţări membre.
„Ne vom menţine continuu prezenta in ţările din partea de rasarit a Alianţei, intr-un sistem rotativ. Vor continua patrularea spaţiului aerian al ţărilor baltice și desfasurarea de nave de razboi in Marea Baltica si in Marea Neagra va continua. Si vom continua si rotarea forţelor noastre in Europa de Est pentru exercitii, atita timp cît va fi necesar”, a anunțat noul secretar general al NATO la prima sa conferinta de presa de la Bruxelles.
