Regulamentul devenise necesar după ce în decembrie anul trecut transnistrenii l-au denunțat pe cel anterior din 2006 și au interzis accesul fermierilor la terenurile lor de pe teritoriul administrat de Tiraspol. Ieșirea din impas este așteptată cu sufletul la gură de fermieriș. Dar așa cum veți în relatarea corespondentei noastre de la Chișinău Alla Ceapai, de la vorbă până la faptă pare să mai fie cale lungă.
Propus luni în cadrul unei noi întrevederi a negociatorilor Eugen Carpov şi Nina Ştanski, proiectul de regulament urmează să fie discutat şi definitivat la următoarea şedinţă a grupului de lucru format din experţi economici de pe ambele maluri ale Nistrului. Când va avea loc această şedinţă vor decide reprezentanţii din regiunea transnistreană. Proiectul documentului combină oarecum viziunile Chișinăului şi Tiraspolului privind soluţionarea problemei accesului fermierilor din Dubăsari la terenurile lor aflate pe teritoriul controlat de administraţia transnistreană. Însă aşa cum părţile văd diametral opus soluţia finală în proiect se regăsesc doar propunerile de compromis. În fond, documentul stipulează drepturile şi obligaţiile părţilor în procesul de folosire a terenurilor agricole, spune reprezentanta Chişinăului în cadrul grupului de lucru, Inga Ionesii:
„Juridic sunt descrise cine şi ce are dreptul să facă. Într-un fel partea transnistreană a invocat că unii fermieri nu prelucrează pământurile, le lasă pârloagă sau pământurile degradează pământurile. Ca să nu se mai întâmple aceste lucruri sunt prevăzute în proiectul documentului obligaţiunile părţilor. Clar că iniţial se insista şi pe plată şi pe un document de arendă, în procesul negocierilor încercăm să evităm aceste lucruri.”
Tiraspolul insistă ca fermierii să ia în arendă propriile pământuri pentru că în actele normative transnistrene lipseşte dreptul la proprietate privată asupra terenurilor agricole. Pentru ca tratativele abia începute să nu intere în impas Chişinăul a insistat ca în proiectul documentului să nu fie abordată problema proprietatii funciare şi nici sa nu se faca trimuitetre la perceperea unor plaţi de la fermieri. Chişinăul s-a arătat dispus însă să accepte alte propuneri ale Tiraspolului, majoritatea dintre care se referă la un set de atribuţii sporite delegate administraţiei de la Dubăsari. Din nou Inga Ionesii:
„Administraţia raionului Dubăsari are dreptul la acces la aceste pământuri pentru a verifica corectitudinea folosirii terenurilor. În cazul în care sunt încălcări are dreptul să stopeze temporar lucrările. Fermierul trebuie să informeze din timp administraţia că vrea să ofere altei, terţe, părţi posibilitatea de a prelucra terenurile întrucât el temporar nu le poate prelucra.”
La rândul său, administraţia de la Dubăsari ar urma să asigure accesul liber al fermierilor la terenuri, implicit dreptul acestora de a transporta liber producţia agricolă.
Întrucât în proiectul de regulament din capul locului sunt excluse chestiunile de principiu asupra cărora insistă Tiraspolul fermierii nu se aşteaptă la o soluţionare grabnică a problemei lor, îmi spune primarul satului Cocieri Ion Miţcul:
„Transnistrenii găsesc o mie şi unul de motive ca să nu rezolve problema. Nu credem că în acest nou document se găseşte soluţia.”
Fermierii care sunt în litigiu se arată oarecum înțelegători întrucât soluţia nu depinde doar de autorităţile de la Chişinău. Cât priveşte însă întârzierea despăgubirilor promise de Guvern fermierii nu mai vor să accepte nici o scuză. După ce săptămâna trecută ei au anunţat că vor organiza acţiuni de protest, astăzi la o întâlnire cu reprezentanţii ministerului agriculturii fermierii au primit din nou promisiuni că în scurt timp vor primi compensaţiile. Doar că acestea vor fi mai puţin de 2 milioane de lei şi nu trei milioane cu a fost stabilit anterior în hotărârea de Guvern. Anunţul, fireşte, i-a nemulţumit pe agricultori, spune Petru Nirca, fermier din Cocieri:
„Suntem nemulţumiţi pentru că neanalizând situaţia care este şi primind informaţia despre cheltuieli Ministerul Agriculturii a împărţit-o la hectarul lucrat. Reiese că acei leneşi, care au activat anii aceştia rău vor fi în câştig. Iar gospodarii care au investit surse financiare, au achitat salarii decente vor fi în pierdere. Guvernul a procedat urât faţă de agenţii economici, inclusiv şi pentru că suma despăgubirilor va fi de aproape 1,5 milioane de lei mai mică decât cea promisă anterior. ”
După întrevederea cu fermierii viceministrul agriculturii Sergiu Gheţui a precizat pentru Europa Liberă că iniţial s-a comis o eroare în calcularea despăgubirilor. Iar suma finala la care s-a convenit de 1,9 milioane de lei va fi suficientă pentru a acorda compensaţii tuturor fermierilor păgubiţi. Aceştia ar urma să primească banii la sfârşitul lunii noiembrie. Mai mulți fermieri s-au arătat neîncrezători în noile promisiuni, pentru că imediat după alegerile parlamentare cabinetul de miniștri mai curând că va intra în invaliditatea politică şi lucrurile ar putea să stagneze.
